Studiul la care au participat şi pacienţi bolnavi de cancer, a arătat că biopsiile ovariene recoltate de la femei tinere care au făcut chimioterapie au avut o densitate mult mai mare de ovule decât probleme femeilor sănătoase de aceeaşi vârstă. Profesorul Evelyn Telfer, cea care a coordonat studiul desfăşurat la Universitatea din Edinburgh, a declarat pentru The Guardian că această constatare a fost cel puţin surprinzătoare: „A fost ceva remarcabil şi cu totul neaşteptat pentru noi. Ţesutul părea să fi format noi ovule. Ideea generală este aceea că ovarul uman are o populaţie fixă de ovule şi că, de-a lungul vieţii, nu se mai formează altele noi”. 
 
Iniţial, echipa de cercetători a verificat de ce medicamentul numit ABVD nu cauzează probleme de fertilitate, la fel ca multe alte forme de chimioterapie. Cu toate că studiul este promiţător, Telfer a avertizat asupra riscurilor la care se expun pacientele care merg la anumite clinici de fertilizare pentru a primi tratamente noi înainte ca raţionamentul ştiinţific de bază din spatele acestora să fie pe deplin înţeles. 
 
„Mai avem atât de multe de aflat despre ovar. Trebuie să fim precauţi şi să nu ne avântăm orbeşte spre procedurile medicale”, a mai spus coordonatoarea cercetării. În acelaşi timp, descoperirile au fost primite de lumea ştiinţifică în tonuri diferite, fie de entuziasm, fie de scepticism. 
 
„Cred că aceste constatări inovatoare şi identificarea mecanismelor implicate ar putea pava calea către dezvoltarea unor noi tratamente de fertilitate sau ar putea extinde ciclul reproductiv al femeilor prin realimentarea ovarelor cu noi foliculi. Totul sugerează că ovarul este, cu adevărat, un organ mult mai complex şi mai versatil decât credea toată lumea sau decât ne-am fi aşteptat, cu o capacitate inerentă de regenerare”, a comentat descoperirile Kenny Rodriguez-Wallberg, consultant la Spitalul Universităţii Karolinska din Stockholm. 
 
Alţii, inclusiv, David Albertini, director de laborator la Center for Human Reproduction din New York, au fost mai greu de convins: „Sincer, cred că sunt mult prea multe alte moduri de a explica aceste rezultate, unul dintre ele fiind acela că au fost create noi ovule”, a spus el. Alte posibile explicaţii ar putea fi că ovulele erau deja acolo şi s-au ridicat la suprafaţă atunci când ovarul a fost stimulat de tratament, sau că celulele s-au divizat în două sau mai multe părţi din cauza tratamentului. Rezultatele ar trebui, mai degrabă, să fie privite ca o curiozitate, decât ca o descoperire până când ipoteza va fi confirmată şi investigată mai în detaliu, a precizat Albertini. 
 
Studiul a comparat biopsiile ovariene recoltate de la pacienţii cu Limfom Hodgkin, din care opt primiseră tratament cu ABVD şi altor trei le fusese administrată o combinaţie mai puternică de medicamente (OEPA-COPDAC), recunoscută ca provocând infertilitate, cu proble luate de la femei sănătoase. Astfel, s-a constatat că pacienţii care suportaseră tratamentul cu ABVD au avut o densitate a ovulelor în ţestul ovarian de până la patru ori mai mare decât grupul de referinţă, în vreme ce femeile cărora li s-a administrat celălalt medicament au avut mai puţine. „Este o creştere mare, nu doar de câteva unităţi. Nu avem o altă explicaţie decât aceea că noile ovule s-au format singure”, a precizat Telfer. 
 
Coordonatoarea studiului a adăugat că cercetarea nu este complet lămuritoare în privinţa evoluţiei ovulelor, dar a subliniat că aceasta este explicaţia ei favorită, pentru că se potriveşte perfect pe toate indiciile. Ovulele de la pacientele cărora le fusese administrat tratamentul lui ABVD păreau „mai tinere”, la fel cum arată ele la fete aflate în perioada imediat înainte de intrarea la pubertate, fapt care a întărit ipoteza că ele ar fi proaspăt formate şi, în consecinţă, încă nematurizate pe deplin. 
 
Înainte de această descoperire, echipa lui Telfer a identificat ceea ce păreau a fi populaţii de celule stem în ovare care pot fi dezvoltate în celule asemănătoare ovulelor, în laborator. Oricum ar fi, încă nu este clar care acestea sunt ovule funcţionale, care ar putea fi fertilizate, şi chiar şi existenţa unei rezerve ovariene de celule stem este disputată de mai mulţi cercetători. 
 
Nick Macklon, profesor de obstetrică şi ginecologie la Universitatea din Southampton a arătat că acest experiment „ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri”. Descoperirile au fost prezentate la conferinţa anuală a Societăţii Europene pentru Reproducere Umană şi Embriologie din iulie şi au fost publicate şi în mai multe reviste. 
 

 

Citește și: