Mădălina CHIŢU
509393 vizualizări 17 sep 2014

DIETA DUKAN ar putea fi un regim ideal pentru persoanele care vor să slăbească într-un timp relativ scurt. Specialiştii în nutriţie spun că DIETA DUKAN promite pierderea a 10 kilograme în 14 zile. Potrivit acestora, spre deosebire de alte cure de slăbire, DIETA DUKAN reduce riscul de a lua din nou în greutate, cu o singură condiţie: dacă regulile DIETEI DUKAN sunt urmate până în cel mai mic detaliu. DIETA DUKAN este împărţită în patru faze: etapa de atac, etapa de croazieră, etapa de consolidare şi metapa de menţinere. Etapa "de atac" a DIETEI DUKAN trebuie urmată 9 zile. În această fază, persoanele care încep cura vor mânca numai proteine. Printre alimentele cu un conţinut ridicat de proteine se numără carnea, laptele şi produsele lactate, brânzeturile, ciupercile, fasolea, ouăle, mazărea şi lintea. În prima fază a DIETEI DUKAN, legumele şi dulciurile de orice natura sunt interzise. În plus, alimentele permise nu trebuie prăjite. Acestea se vor fierbe, prepara la aburi sau pe grătar. În aceste zile este obligatoriu să beţi între 1,5 şi 2 litri de apă pe zi. Dimineaţa se va face o excepţie, fiind recomandat să beţi o cană de lapte cu două-trei linguri de fulgi de ovăz.

Etapa "de croazieră" a DIETEI DUKAN durează 5 zile. În această fază se alternează zile de regim în care se vor mânca doar proteine cu zile în care, pe lângă proteine, sunt incluse şi legumele. Morcovul, porumbul, cartofii şi orezul trebuie evitate. De asemenea, sunt interzise şi făinoasele. Specialiştii recomandă ca legumele să fie introduse treptat în DIETA DUKAN, câte una la o masă. De asemenea, se va menţine regula ca la micul dejun să nu lipsească laptele cu fulgi de ovăz.

Etapa "de consolidare" a DIETEI DUKAN durează 10 zile, fix numărul de kilograme pe care ar fi trebuit să reuşiţi să-l pierdeţi până acum. Nutriţioniştii spun că în această perioadă, organismul are tendinţa de a pune la loc kilogramele pierdute. În primele zile trei-cinci zile se introduc fructele şi cerealele, precum şi trei felii de pâine pe zi. De asemenea, în această fază se recomandă introducerea în dietă a orezului, a porumbului, a mazărei şi a cartofilor. Printre alimentele contraindicate se numără mezelurile, preparatele din carne afumate, conservele şi mâncărurile prăjite. Untul şi alte grăsimi se vor folosi cu moderaţie în prepararea alimentelor. Joia însă va deveni ziua de regim strict proteic. Astfel că în această zi a săptămânii se va renunţa la glucide şi lipide.

Etapa de menţinere şi stabilizare a greutăţii. Această fază a DIETEI DUKAN presupune o singură regulă care trebuie respectată toată viaţa: joi se va ţine un regim proteic. Ultima etapă a DIETEI DUKAN ne permite să mâncăm dulciuri şi făinoase, dar nu mai mult de o porţie pe săptămână. De asemenea, prăjelile trebuie mâncate cu moderaţie.

DIETA DUKAN - Istoricul

Ca tânăr medic generalist la Paris, doctorul Pierre Dukan s-a confruntat în anul 1975 cu un prim caz de obezitate, încercând să găsească o alternativă la dietele standard din acel moment, asemănătoare în principiu, mergând pe ideea de reducere a porţiilor şi implicit a numărului caloriilor ingerate.

Doctorul Dukan a fost preocupat şi de ceea ce se întâmplă cu cei care ţin o dietă şi după o anumită perioadă, când apare la majoritatea persoanelor reîngrăşarea. Aşa a apărut ideea conceperii unui regim în patru faze, dintre care ultimele două sunt destinate păstrării noii greutăţi şi la finele regimului de slăbire.

La 20 de ani de la începuturile aplicării principiilor dietei, doctorul Dukan a publicat şi cartea regimului Dukan, Je ne sais pas maigrir*, care concentra întreaga sa experienţă acumulată până în acel moment în tratarea obezităţii şi a supraponderalităţii.

DIETA DUKAN este concepută în aşa fel încât să fie favorizat consumul proteinelor în detrimentul lipidelor şi glucidelor. Este asadar vorba despre un regim de tip proteic, însă în acelaşi timp este şi o dietă hipocalorică, pentru că reducerea numărului de lipide şi glucide consumate conduce automat la un aport caloric mai mic.

Prin reducerea absorbţiei de glucide şi lipide, organismul va fi obligat să apeleze la propriile rezerve adipoase pentru ca muşchii să poată continua să funcţioneze. Datorită acestui mod de alimentaţie, organismul va începe să producă corpi cetonici, care vor trebui să fie filtraţi de către rinichi. Acest fapt îi va solicita suplimentar, aşa că se impune suplimentarea cantităţii de apă ingerată.

Citește și: