Silviu Bănilă
5923 vizualizări 18 feb 2019

Copilotul cursei MH370 ar fi pilotat aeronava timp de mai multe ore, după ce toţi oamenii de la bord au decedat, a declarat un expert în aviaţie, citat de The Daily Mirror. 

Misterul încă nu a fost elucidat în cazul avionului dispărut în 2014, pe ruta Malaezia-China, cu 239 persoane la bord.

Scriitoarea Christine Negroni a sugerat că prăbuşirea avionului ar fi fost cauzată de o depresurizare rapidă, care ar fi ucis pasagerii şi echipajul. Ea crede că Zaharie Ahmad Shah, căpitanul aeronavei Boeing 777 aparţinând Malaysia Airlines, a luat o pauză şi copilotul Fariq Abdul Hamid se afla la comandă în acel moment. Lipsa bruscă a oxigenului a determinat decesul pasagerilor şi al echipajului în doar 15 minute, dar Hamid era izolat de efectele devastatoare ale accidentului, în cockpit-ul său.

Chiar dacă nu a murit imediat, susţine Negroni, lipsa oxigenului în creier a determinat ca Hamid să ia o serie de decizii ciudate, într-o încercare disperată de a ateriza pe aeroportul Langkawi. În cele din urmă, acesta nu ar fi reuşit sub nicio formă să oprească prăbuşirea aeronavei în Oceanul Indian.

Autorul lucrării The Crash Detectives: Investigating the World's Most Mysterious Air Disasters şi-a expus teoria pentru Daily Star: ”Avionul a început deplasarea către sud. Este momentul în care copilotul era deja inconştient. Oxigenul pentru pasageri a fost suficient pentru 15 minute, după care au decedat toţi, nu aveau nicio şansă să fie resuscitaţi, au murit înainte ca avionul să lovească apa”.

Potrivit lui Negroni, cabina s-a depresurizat la 38 de minute de la decolare, când s-a pierdut contactul cu turnul de control, în urma unei defecţiuni electrice. ”Nimic din ce a făcut pilotul, după ce avionul a avut probleme, nu are sens. El a fost afectat de hipoxie (Scădere a cantităţii de oxigen din ţesuturi, din medii de cultură sau din aer).” Este singura explicaţie pe care a găsit-o pentru manevra ciudată prin care avionul şi-a schimbat direcţia, zburând de-a lungul coastei malaeziene spre insula Langkawi, pe care copilotul o cunoştea foarte bine, deoarece absolvise acolo şcoala de aviaţie.

Oricum, Negroni bănuieşte că Fariq nu ar fi reuşit să aterizeze cu avionul depresurizat. Ar fi fost prima sa aterizare la manşa unui Boeing 777 fără a-l avea alături pe pilotul principal. Dar în loc să aterizeze, avionul a continuat să zboare spre vest, apoi a virat din nou spre stânga şi s-a prăbuşit în Oceanul Indian când combustibilul s-a terminat.

Christine Negroni presupune că, în momentul depresurizării, căpitanul Zaharie s-ar fi aflat la toaletă de la business class. Văzând masca de oxigen care cade automat din tavanul avionului la depresurizare, a înţeles imediat ce s-a întâmplat. Realizând că copilotul nu are suficientă experienţa ca să reacţioneze corect şi să coboare avionul la o altitudine unde lipsa de oxigen să nu mai fie o problemă, Zaharie a luat decizia să încerce să se întoarcă în cabina piloţilor. Însă lipsa oxigenului a început să-şi facă efectul. Poate a încercat să găsească o stewardesă, de la care să ia o butelie de oxigen sau a încercat să facă o evaluare a situaţiei, presupune Negroni. Dacă a reuşit, totuşi să ajungă până la cockpit, a dat peste altă problemă majoră: la depresurizare, uşa cabinei piloţilor se deblochează automat.

”Cu raţiunea afectată de hipoxie, oare şi-a mai amintit asta sau a pierdut secunde preţioase încercând să-şi amintească codul care să-i permită accesul în cockpit?” se întreabă Christine Negroni. Oricum, şi dacă a reuşit să intre, nu a mai ajuns la manşă, iar avionul a rămas pe mâna copilotului total lipsit de experienţa necesară pentru o astfel de situaţie.

 

Citește și: