7492 vizualizări 26 dec 2011

Timp de nouă mii de ani oraşele, marile aglomerări urbane, au căpătat o importanţă din ce în ce mai mare în dezvoltarea societăţii umane. Jurnaliştii de la Business Insider au prezentat topul celor mai mari 16 oraşe ale omenirii, după populaţia efectivă, din ultimele nouă milenii.

Estimarea cu precizie a populaţiei este un demers foarte greu, majoritatea istoricilor şi a celorlaţi specialişti apelând atât la izvoare scrise cât şi la estimări legate de forţa comercială sau militară a unui anumit oraş pentru a-i estima numărul de locuitori într-un anumit moment în istorie.

Top 16 cele mai mari oraşe ale omenirii din ultimele nouă mii de ani

1. Ierihon - anul 7.000 î.e.n. Populaţie: 2.000. Populaţie actuală: 14.674 locuitori

Ierihonul este, după cum susţin unii istorici, şi cel mai vechi oraş din istorie, respectiv oraşul care a continuat să existe, pe aceeaşi suprafaţă ocupată de la bun început, timp de peste nouă mii de ani. Oraşul, situat între Marea Moartă şi muntele Nebo (actualul teritoriu al Palestinei), avea un sistem de irigaţie care avea ca sursă râul Iordan. La finalul preistoriei speciei umane, locuitorii din Ierihon au dat dovadă de cunoştinţe avansate de arhitectură.

2. Uruk - anul 3.500 î.e.n. Populaţie: 4.000 de persoane

Uruk a fost unul dintre cele mai importante centre culturale şi militare ale civilizaţiei sumeriene. Oraşul, care era situat în partea de sud a ceea ce era atunci Mesopotamia, a înflorit arhitectural mai ales în timpul domniei regelui Hammurabi. Cultivarea grâului şi apropierea de râul Eufrat a permis acestui oraş să se dezvolte rapid, sprijinit de agricultură şi comerţ. În prezent pe teritoriul fostului Uruk se află doar ruine.

3. Mari - anul 2.400 î.e.n. Populaţie: 50.000

Fosta capitală a Mesopotamiei, imperiul situat între Tigru şi Eufrat (de unde şi numele, care înseamnă "Între râuri"), Mari, a înflorit din punct de vedere economic şi cultural mai ales în secolul II î.e.n. pe baza comerţului cu piatră de carieră, cherestea şi produse agricole. Din oraşul situat pe teritoriul actualei Siria au mai rămas doar ruinele. În anii 1930 un arheolog francez a descoperit în această zonă circa 25.000 de tăbliţe, inscripţionate într-o limbă pierdută de-a lungul secolelor: akkadiana, limbă semitică vorbită în perioada aceea mai ales pe teritoriul actualului Irak.

4. Ur - anul 2.100 î.e.n. Populaţie: 100.000

Numele fostei mari metropole sumeriene înseamnă "Cuptor de foc". Dezvoltarea accelerată a acestui oraş s-a datorat şi faptului că a fost unul dintre cele importante porturi din Mesopotamia la acea vreme, toate vasele de comerţ fiind obligată se treacă pe aici şi să plătească taxe. Oraşul, din care acum au rămas doar ruinele, era situat la circa 350 de kilometri sud-est de actualul Bagdad. Unii istorici şi experţii biblici susţin că acesta ar fi oraşul de naştere al profetului Abraham.

5. Yinxu - anul 1.300 î.e.n. Populaţie: 120.000

Yinxu a fost pentru o anumită perioadă de timp capitala imperiului condus de dinastia Shang, în nord-estul Chinei de astăzi. Imperiul cuprindea actualele provincii Henan, Hubei, Shangdong precum şi părţi din actualele provincii Shanxi, Shaanxi şi Anhui. Yinxu este recunoscut mai ales pentru bogaţia de scrieri oraculare descoperite la baza ruinelor fostei mari capitale, scriere aplicază pe carapace de broască ţestoasă şi unele oase. În momentul de faţă pe suprafaţa fostului centru al imperiului dinastiei Shang se regăsesc doar ruine.

6. Babilon - anul 700 î.e.n. Populaţie: 100.000

Babilonul este atestat arheologic ca fiind înfiinţat de cel puţin patru mii de ani. Capitala imperiului babilonian (provine din semiticul Bab ilani - Poarta Zeilor) era situată pe malul Eufratului, dominând timp de secole întregul imperiu. Recunoscut cultural atât pentru scrierea cuneiformă cât mai ales pentru codul lui Hammurabi, Babilonul a fost distrus în secolul VII î.e.n. de către asirieni, învingători în războaiele cu babilonienii. Babilonul a renăscut, după prăbuşirea imperiului asirian, sub domnia lui Nabucodonosor al II-lea.

7. Cartagina - anul 300 î.e.n. Populaţie: 500.000

Situat în partea nord-estică a actualei Tunisii (N-E coastei africane), oraşul Cartagina a ajuns, la vârful dezvoltării ei economice şi militare să poarte războaie cu Roma (războaiele punice - 264-164 î.e.n.). Victoria Romei a garantat supremaţia "Oraşului etern" timp de aproape şapte secole. Oraşul-stat nu îşi obliga cetăţenii să lupte, ci prefera să angajeze mercenari. Poate cel mai cunoscut lider al Cartaginei este Hanibal, considerat unul dintre cei mai iscusiţi tacticieni militari din toată istoria. După o serie de victorii Hanibal a ajuns în imposibilitatea de a cuceri Roma fără întăriri, pe care Cartagina nu a vrut să le mai trimită. El a fost nevoit să se întoarcă pe coasta Africii pentru a apăra Cartagina de armata condusă de Scipio Africanul, bătălia finală fiind dată la Zama, în urma căreia oraşul-stat a fost nevoit să se recunoască înfrânt şi să plătească despăgubiri de război Romei.

8. Roma - anul 200. Populaţie: 1.200.000. Populaţie actuală: peste 2.900.000 de locuitori

"Capitala lumii" a fost întemeiată, conform legendei, de Romulus şi Remus, în 753 î.e.n. şi, până la începutul secolului IV î.e.n. când a fost asediată de celţi a fost neînfrântă. Capitala imperiului roman este situată pe şapte coline, la fel ca fosta capitală a Moldovei, Iaşi. Poate cele mai cunoscute construcţii din Roma sunt Coloseumul, Panteonul şi Columna lui Traian, pe care sunt sculptate inclusiv scene desprinse din războaiele daco-romane.

9. Constantinopol - anul 600. Populaţie 600.000. Populaţie actuală: peste 18.000.000 de locuitori

Actualul Istanbul, fostul Bizanţ, Constantinopol a primit denumirea după împăratul Constantin cel Mare, care a declarat Bizanţul de atunci capitala imperiului roman de răsărit. În limba română s-a folosit până la un moment dat şi denumirea de Ţarigrad. Printre principalele reuşite arhitecturale se numără Catedrala Sfânta Sofia, Hipodromul şi Palatul lui Iustinian. În 1453 Constantinopolul a fost cucerit de imperiul otoman, devenind capitala imperiului până la destrămarea imperiului în 1922. Numele oficial de Istanbul a fost impus în 1930.

10. Bagdad - anul 900. Populaţie: 900.000. Populaţie actuală: circa 7.000.000 de locuitori

Actuala capitală a Irakului era la acea vreme în centrul ascensiunii fulminante a Islamului. Construcţia oraşului a început în 762, la ordinul califului Al Mansur, care a considerat că această zonă este cea mai potrivită pentru a ridica noua capitală a imperiului islamic. Se spune că forţa de muncă necesară pentru a construi Bagdadul în doar patru ani a fost de circa 100.000 de persoane, de la arhitecţi la ingineri. Construcţia a început în iulie, după cum reiese din unele izvoare scrise, pentru ca oraşul să se afle sub semnul zodiei leului. Timp de câteva secole Bagdad a fost centrul cultural al acestei părţi de lume, locul în care putea fi găsite şi studiate manuscrise de pe întreg mapamondul. În 1534 Bagdadul a fost cucerit de Imperiul Otoman. La scurt timp, în urma izbucnirii unor molime de ciumă şi holeră populaţia a scăzut cu circa o treime. În 1917 Bagdadul a trecut de sub stăpânirea otomană sub cea a imperiului colonial britanic. Începând cu 1932 Bagdadul a fost capitala Regatului Irak.

11. Kaifeng - anul 1.200. Populaţie: 1.000.000. Populaţie actuală: circa 5.000.000 în zona metropolitană

Fosta metropolă a imperiului chinez are astăzi rang de prefectură, mărginită geografic de către Fluviul Galben (Huang He) Xinxiang şi Shandong. Kaifeng este una dintre cele şapte foste capitale ale imperiului chinez.

12. Beijing - anul 1.500. Populaţie: 1.000.000. Populaţie actuală: similară cu cea a României - aproape 20.000.000 de locuitori

Actuala capitală a Chinei a fost fondată acum circa 3.000 de ani, înainte de tentativele repetate de unificare a statelor chineze. Beijing (care înseamnă "capitala din nord") a fost pentru prima dată capitala marelui imperiu chinez, cunoscută atunci sub numele de Dadu, sub dinastia mongolă Yuan. De atunci până astăzi, cu doar două "întreruperi" de circa 60 de ani în total, Beijing a ocupat rangul de capitală.

13. Ayutthaya - anul 1.700. Populaţie: 1.000.000. Populaţie actuală: sub 60.000 de locuitori

Actuala capitală a regiunii Ayutthaya din Tailanda a fost una dintre cele mai mari puteri comerciale şi armate din regiuni timp de patru secole. Unii diplomaţi francezi din secolele 17-18 au comparat oraşul cu Parisul în ceea ce priveşte bogăţia şi frumuseţea sa.

14. Londra - anul 1825. Populaţie: 1.335.000. Populaţie actuală: circa 14.000.000 de locuitori

Capitala Marii Britanii şi al fostului imperiu colonial britanic a cunoscut o ascensiune fulminantă mai ales în timpul revoluţiei industriale determinate de descoperirea şi perfecţionarea motoarelor cu abur. În ziele noastre Londra este considerată, alături de New York, capitala financiară a lumii, partea Londrei în care îşi au sediul unele dintre cele mai mari grupuri financiare de pe plan global fiind denumită "The City", respectiv City-u londonez.

15. New York - anul 1925. Populaţie: 7.774.000. Populaţie actuală: similară cu cea a României - aproape 20.000.000 de locuitori

New York-ul modern a început să se dezvolte după 1914, când a fost inclus şi Bronxul ca al cincilea sector al oraşului. Printre cele mai celebre clădiri se numără Empire State Building, Chrysler Building şi Lincoln Building. Poate cea mai celebră stradă este Wall Street, unde îşi are sediul bursa americană dar şi majoritatea grupurilor financiare americane.

16. Tokyo - anul 1968. Populaţie actuală: peste 32.000.000 de locuitori

Capitala Japoniei este considerată de mulţi drept reprezentatul de vârf al celei mai bune perioade economice din istoria ţării, începută la începutul anilor 1950. Tokyo este una dintre cele 47 de prefecturi ale Japoniei. Zona metropolitană a oraşului a început să se dezvolte rapid după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Este considerată una dintre cele trei mari "capitale economice" ale lumii, alături de New York şi de Londra. Iniţial Tokyo a fost cunoscută sub numele de Edo, care înseamnă estuar. În Era Meiji numele a fost schimbat în Tokei, variaţie fonetică chinezească a formei Tokyo, care înseamnă Capitala de Est.

Citește și: