Laura Mitran - Mediafax
1291 vizualizări 19 sep 2015

Proiectul de HG, pus vineri în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, prevede că Lacul Văcăreşti va fi declarat parc natural şi va avea regim de arie naturală protejată.

Viitorul parc natural va fi administrat de un director, un ranger, un responsabil de relaţii cu comunităţile, educaţie ecologică şi turism, un biolog, un specialist în tehnologia informaţiei şi un economist.

Limitele Parcului Natural Văcăreşti vor fi marcate în teren de administraţia parcului, în termen de 18 luni de la constituirea acesteia, prin aplicarea semnelor distinctive, stabilite şi utilizate de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române, la distanţe cuprinse între 50 de metri şi 200 de metri.

În vederea dezvoltării ecoturismului, administratorii drumurilor publice vor amplasa indicatoare rutiere pe drumurile pe care le administrează, pentru semnalizarea adecvată a rutelor către Parcul Natural
Văcăreşti, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, se mai prevede în proiect.

Potrivit notei de fundamentare, prin declararea acestei zone ca parc natural, se va aduce un beneficiu naturii şi locuitorilor capitalei. Lacul Văcăreşti va deveni "prima arie protejată urbană a ţării, cel mai mare spaţiu verde al capitalei, o excelentă platformă pentru apropierea omului de natură în ceea ce priveşte cunoaşterea acesteia, pentru educaţie ecologică şi activităţi ştiinţifice, pentru recreere şi petrecerea
timpului liber", se arată în document.

Totodată, prin realizarea parcului natural, se va beneficia de controlul inundaţiilor - prin crearea unui sistem de preluare a apelor pluviale din cartier, evitând scurgerea acestora în canale până la refulare şi în final pierderea acestei resurse, un concept din ce în ce mai utilizat în lume -, îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea temperaturilor în zonă.

În notă se mai arată că micul cartier mărginaş care ocupa suprafaţa Lacului Văcăreşti a dispărut în 1988, în vederea realizării unui proiect hidrotehnic, care a fost însă abandonat. Apoi, zona a devenit groapă de gunoi ilegală şi a fost populată de persoane fără adăpost.

Însă, în paralel, în ultimii 22 de ani, aici s-a format un ecosistem acvatic cu întinderi de mlaştini, ochiuri de apă, stufăriş, crânguri de sălcii, cuiburi de plopi, perdelele de trestie şi stuf ce mărginesc lacurile, toate
acestea constituind habitatul în special al păsărilor de baltă, care au ajuns să cuibărească şi să se înmulţească, dar şi a multor specii de reptile, insecte şi broaşte şi chiar mamifere.

"Este un exemplu excelent de cum poate natura să-şi recâştige drepturile, fără niciun fel de ajutor din partea omului, chiar în mijlocul celei mai mari aglomerări urbane a ţării. Ecosistemul este unul viabil, chiar dacă este secundar, cu prezenţa tuturor elementelor lanţurilor trofice", potrivit notei de fundamentare.

Amfibienii sunt reprezentaţi de: triton cu creastă, specie vulnerabilă conform Cărţii Roşii a Vertebratelor, triton comun, izvoraş cu burta roşie şi broasca mare de lac, reptilele de ţestoasa de apă europenă, guşter, şopârla de câmp şi şarpele de casă, iar mamiferele sunt slab reprezentate, fiind ultimele care au recucerit zona, de specii precum şoarecele de câmp, chiţcanul pitic, bizamul, nevăstuica, vidra şi vulpea.

Păsările sunt cel mai bine reprezentate, fiind observate până în prezent 94 specii, pentru care conservarea este prioritară în România, conform Societăţii Ornitologice Române.

Decizia de a declara Lacul Văcăreşti arie protejată a fost luată la nivelul Ministerului Mediului, după ce National Geographic România a făcut o documentare în zonă, arătând că aceasta găzduieşte un ecosistem de peste 100 de specii de păsări, mamifere şi reptile.

Proiectul de HG are la bază studiul de fundamentare ştiinţifică întocmit de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta şi avizat, în iunie 2013, de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române.

Proiectul privind declararea Lacului Văcăreşti arie naturală protejată a trebuit apoi să primească avizul Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), ceea ce s-a întâmplat abia pe 28 mai 2015, după ce proiectul a mai fost avizat în consiliu, însă, pe fondul neînţelegerilor grupurilor politice din CGMB, hotărârile acestuia au fost ulterior atacate de Prefectură.

Foştii proprietari din zonă îşi revendică terenurile de peste 20 de ani. Întreaga zonă aparţinând Ministerului Mediului a fost dată în concesiune de către Administraţia Naţională "Apele Române" unei firme private cu care ministerul este în litigiu.

Potrivit ministerului Mediului, Graţiela Gavrilescu, "în momentul în care hotărârea de Guvern privind înfiinţarea Parcului Natural Văcăreşti va fi emisă şi conform Ordonanţei 57, proprietarii terenurilor de aici vor fi despăgubiţi".

Citește și: