Oana Bujor
472 vizualizări 24 ian 2019

În documentele istorice, strada Smârdan apare pentru prima oară în secolul XVII, însă pe atunci aceasta purta denumirea de Uliţa Nemţilor datorită negustorilor nemţi  ce făceau comerţ în zonă. Din 1878, strada primeşte denumirea din prezent, Smârdan, ce evocă victoria oştirii române în satul Smârdan de lângă Vidin. 

 

Din secolul XIX, pe strada Smârdan încep să se construiască magazine, ateliere, restaurante, dar şi câteva hoteluri, printre care şi Hotel Concordia. Construit în 1852, hotelul reprezintă un adevărat simbol al istoriei româneşti. În prezent, a devenit din nefericire doar o ruină. În trecut, locul era apreciat de burghezii vremii, cât şi de străinii care ne vizitau ţara.

 

Modul în care era construit, cât şi serviciile pe care le oferea, scoteau hotelul din tiparul balcanic şi oferea vizitatorilor locului servicii precum cele din Occident. Aici se întâlneau, deseori, Ion Brătianu, C.A. Rosetti, fraţii Golescu, Vasile Boerescu, Barbu Ştirbey şi Gheorghe Bibescu. „Am tras la Hotelul Concordia-veche, de pe strada Germană, astăzi strada Smârdan. Era pe seară. Am prânzit la restaurantul hotelului, iar a doua zi dimineaţă am dejunat la birtul lui Hristodor, cel dintâi birt din Bucureşti pentru bucătăria zisă orientală”, amintea ziaristul Constantin Bacalbaşa în cartea Bucureştii de altădată, vol.I.

 

Hotelul dispunea de 90 de camere, un restaurant cu specific franţuzesc, italienesc şi german, o sală de biliard, cât şi o cafenea.  „Preţul unei camere era de 3-8 franci pe zi”, menţiona Bacalbaşa în lucrarea sa. Însuşi Tolstoi ar fi fost fascinat de frumuseţea locului, iar cafeneaua Brenner de la parterul clădirii era preferată. Astăzi nu mai există nicio atestare a vizitei marelui scriitor. Constantin Bacalbaşa detalia în memoriile sale arhiectura locului: „un culoar adânc cu bolţi avella conduce la scara de lemn, plasată pe partea stângă. La etaj, holul larg distribuie uşile de acces spre camere şi apartamente. Aici se află apartamentul nr. 5, cu o cameră mare de 36 mp, în care se spune că a avut loc istorica dezbatere din noaptea de 23-24 ianuarie 1859”.

Credit foto: bucuresti.tourneo.ro

CITEŞTE CONTINUAREA PE DESCOPERĂ.RO

Citește și: