Dragos Suciu
1211 vizualizări 1 dec 2018

Una dintre cele mai mari controversate poveşti legate de Marea Unire din 1918 este cea a tânărului Ion Arion, considerat de istorici ”martirul Unirii”, care a murit cu tricolorul în mână, împuşcat în timp ce venea la Marea Adunare de la Alba Iulia, printre suspecţi fiind şi membri ai Gărzii Maghiare.

Cazul a fost anchetat, dar clasat din lipsă de dovezi, iar după 100 de ani nu s-a găsit niciun vinovat.

Istoricul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Tudor Roşu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că Ion Arion a murit la vârsta de 24 de ani, după ce a fost împuşcat de mai multe ori în zona pieptului, focurile fiind trase de la etajul Gării CFR din Teiuş, dar şi dintr-o garnitură de tren germană de pe liniile inferioare.

Înainte să fie împuşcat, tânărul Ion Arion a coborât în Gara CFR Teiuş şi a intrat într-o horă alături de locuitori ai comunei clujene Iara.

A fluturat drapelul pe geam şi de la etajul Gării din Teiuş s-a pornit foc asupra trenului, când deja era în mişcare. Se pare că s-a tras şi dintr-o garnitură de tren germană de pe liniile inferioare. A fost ales să fie purtătorul steagului delegaţiei (n.r. comunităţii) sale. Neoficial spun delegaţie, a nu se confunda cu cele oficiale”, a spus Tudor Roşu.

Trenul mergea pe direcţia Apahida – Teiuş – Alba Iulia şi incidentul s-a petrecut la Teiuş. Ion Arion ar fi singurul om care a murit pentru că milita pentru unirea Transilvaniei cu România, potrivit istoricilor.

Acesta a primit mai multe gloanţe în zona pieptului şi a murit până când trenul a ajuns de la Teiuş la Alba Iulia, distanţă de 15 kilometri pe care a parcurs-o într-o oră.

La acea vreme, în 30 noiembrie şi 1 decembrie, căile ferate erau foarte aglomerate şi erau adăugate garnituri de tren suplimentare, deoarece fiecare comună cu pretenţii voia să aibă reprezentanţi la Alba Iulia.

Când trenul a ajuns la Alba Iulia, Ion Arion era deja mort, trupul său a fost depus pe catafalc la biserica din cartierul Maieri, în zona gării din Alba Iulia. Mormântul a fost restaurat de autorităţile locale, în 2018, după ce mai mulţi ani a rămas neîngrijit.

În cazul uciderii lui Ion Arion a fost deschisă o anchetă, care în primă fază a fost derulată de autorităţile maghiare, mai exact un procuror din Cluj-Napoca.

Dosarul uciderii lui Ion Arion cuprinde însemnări şi declaraţii chiar şi din 1920, iar un raport de atunci al Procuraturii Alba Iulia arată: "În contra inculpatului Iuliu Andrasi ridic acuza pentru crima de asasinare comisă în gara Teiuş, la 30 noiembrie 1918, asupra trenului de persoane care vinea la adunarea naţională Română la Alba Iulia, după vagonul de poştă fiind adăpostit în mai multe rânduri cu intenţiunea precujetată a împuşcat asupra decedatului Ioan când acesta ţinea în mână steagul tricolor românesc, în urma cărei împuşcături a murit subit".

În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegaţi aleşi din toate categoriile sociale şi veniţi de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.

În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu şi avansat program de reforme democratice care urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat totodată sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti.

Citeşte şi Bătrâna Românie

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a fost votată.

Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României.

Citește și: