2463 vizualizări 9 mar 2009

Stresul cotidian ne „găureşte” stomacul, putând provoca apariţia ulcerului şi a gastritei, atenţionează medicii. În plus, specialiştii atrag atenţia că stresul ne poate accelera bătăile inimii, putând declanşa apariţia hipertensiunii arteriale şi a altor boli cardiovasculare, precum şi a diabetului zaharat. Există situaţii când stresul - această boală cotidiană - ne joacă feste şi, astfel, persoane cu o vedere bună, care nu au nevoie de ochelari, simt că le „fug” literele de sub ochi.

Relaţia stres-boli digestive este recunoscută de specialişti. Medicii spun că una din zece persoane suferă de ulcer, din cauza multiplilor factori cauzali, printre care un loc important îl ocupă stresul. „Stresul de orice natură, acut sau cronic, este un factor care poate produce un ulcer gastric sau duodenal. Stresul acut - apărut în urma unor traumatisme - determină apariţia ulcerului de stres şi a gastritei hemoragice, iar stresul cronic produce reactivări ale ulcerului şi exacerbarea simptomatologiei ulceroase. Deşi teoriile actuale ale patogenezei ulcerului nu includ ca factor principal stresul, practica medicală de zi cu zi ne readuce în atenţie factorul stres, care participă la producerea unei simptomatologii de tip ulceros”, susţine prof. univ. dr. Carol Stanciu, preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie.

Durerea din ulcer ne „stresează” în toiul nopţii

Specialistul spune că atât ulcerul gastric, cât şi cel duodenal au ca principal simptom durerea epigastrică apărută după mese. „La unii pacienţi cu ulcer duodenal, durerea apare noaptea, de obicei între orele 12.00 şi 3.00, trezind bolnavul din somn”, precizează prof. Stanciu.

Aceeaşi stare de stres joacă un rol important şi în declanşarea diabetului zaharat. „La persoanele cu predispoziţie la această afecţiune, stresul le poate chiar declanşa diabetul zaharat”, atenţionează prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. De aceea, specialistul le recomandă persoanelor diabetice să prevină cât pot de mult stresul, în primul rând pe cel socio-profesional, care le creşte valorile normale ale glicemiei.

Stresul, boala secolului, le dă bătăi de cap şi cardiacilor. „Stresul poate fi un factor de precipitare al creşterii tensiunii arteriale la cei care suferă de boli ale inimii. În plus, la persoanele cu boli cardiovasculare, stresul poate conduce la apariţia infarctului sau a accidentului vascular cerebral. Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu hipertensiune arterială, chiar şi tratată”, atenţionează prof. univ. dr. Marius Vintilă, vicepreşedinte al Societăţii Române de Cardiologie şi şeful clinicii de Cardiologie şi Medicină Internă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon”.

Vederea şi auzul, periclitate de stres

O situaţie aparte întâlnim în relaţia stres-tulburări de vedere. Specialiştii spun că sunt cazuri în care stresul cotidian poate genera tulburări de vedere, deşi persoana respectivă nu are nevoie de ochelari. „Stresul are două componente asupra organismului: de stres compensat şi decompensat. În cazul ultimei variante, în organismul nostru se produc multe modificări, printre care şi cele biochimice (referitoare la cantitatea de sodiu şi potasiu), care pot avea răsunet asupra sistemului nervos central şi, prin urmare, pot să se producă cele mai variate afecţiuni – să vedem înceţoşat, să nu mai auzim bine”, subliniază dr. Mihnea Pastia, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Colentina.

Medicii atenţionează că stresul poate declanşa şi hipertiroidia, una dintre disfuncţiile principale ale glandei tiroide. „Aceasta se caracterizează printr-un grup mare de simptome, dintre care cele mai importante sunt tulburările neuropsihice (agitaţie, pierderea ideilor, nervozitate, tremur al extremităţilor, insomnie), tulburările digestive, creşterea numărului de respiraţii pe minut, tulburări de ritm cardiac”, adaugă prof. univ. dr. Constantin Dumitrache, şeful secţiei de Patologie suprarenală, gonadică şi osoasă, de la Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon”. Un simptom foarte important îl reprezintă transpiraţia tegumentelor şi scăderea rapidă în greutate, deşi persoana respectivă mănâncă foarte mult.

Psihiatrii atenţionează că stresul poate declanşa şi depresii. „Stresul este o cale de a intra în depresie, pentru că persoana respectivă înregistrează o depăşire a capacităţii de adaptare a organismului, consumând astfel prea multe resurse, printre care şi serotonina”, atrage atenţia prof. univ. dr. Florin Tudose, şeful departamantului de Psihiatrie, de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Renumitul psihiatru spune că mai există sindromul de stres posttraumatic, o boală care apare numai după un stres mare – accident de circulaţie, cutremur, prizonierat sau detenţie.
 

Citește și: