Sorin Bogdan
5018 vizualizări 16 sep 2018

Viteza cu care se schimbă lumea secolului XXI ridică întrebarea cât de pregătiţi suntem pentru ce va urma în curând? Sau cum să ne pregătim copiii să trăiască în 2050, când - dacă sunt născuţi acum - vor avea în jur de 30 de ani? De ce aptitudini vor avea nevoie pentru a obţine un loc de muncă? Vor fi în stare să înţeleagă în ce lume trăiesc? Se vor descurca? Istoricul Yuval Noah Harari, lector la Universitatea din Ierusalim încearcă să găsească răspunsuri la câteva din aceste întrebări.

Dacă până prin anii '80, chiar şi oamenii obişnuiţi puteau să-şi facă o proiecţie a următoarelor decade, situaţia s-a schimbat. Nu avem nici cea mai vagă idee care vor fi profesiile anului 2050, cum va funcţiona administraţia sau statul, cât vor trăi oamenii sau în ce direcţie se va dezvolta corpul uman, având în vedere revoluţiile în bioinginerie sau şansele tot mai mari de a conecta creierul uman cu universul digital. Foarte multe dintre idei sau abilităţile pe care le învaţă copiii acum nu vor valora doi bani în 2050.

În 1800, dacă locuiai într-un orăşel din orice ţară a planetei, şansele să afli prea multe despre lume erau minime. Un secol mai târziu, copiilor li se preda în şcoli istoria, geografia sau biologia. În prezent, suntem inundaţi de fluvii de informaţii zilnic. Orice tânăr dintr-un orăşel de pe glob, dacă deţine un smartphone, îşi poate petrece câteva vieţi cu ochii lipiţi de ecran, acumulând date şi având acces la informaţii pe care nici un guvern din lume nu le mai poate cenzura, dar - în acelaşi timp - devenind tot mai puţin capabil să discearnă între adevăr şi fake news.

Într-o astfel de lume, profesorii nu trebuie să-şi încarce inutil elevii cu şi mai multă informaţie, ci să-i înveţe să înţeleagă ce este important şi cum să combine informaţiile importante, astfel încât să obţină o imagine corectă despre lume. Desigur, nu este un ideal nou în învăţământul modern, dar acum - pur şi simplu - nu mai este timp pentru experimente.

Nimeni nu-şi poate imagina realitatea anului 2050

Ce trebuie să înveţe copiii? Limbaje de programare? Dar dacă în 2050, Inteligenţa Artificială va scrie coduri mai bine decât oamenii? Limbi străine? Dar dacă vor exista aplicaţii care vor traduce instantaneu ceea ce spui, în mod fluent, în orice limbă din lume?

Unii experţi în pedagogie susţin că ar trebui să-i învăţăm pe copii gândirea analitică, comunicarea, munca în echipă şi să le dezvoltăm creativitatea. O calitate importantă va fi capacitatea de a reacţiona la schimbare, de a învăţa rapid lucruri noi şi de a-şi păstra echilibrul mental în situaţii critice.

”Cine încearcă să-ţi descrie realitatea anului 2050 şi nu sună ca un film SF bate câmpii,” afirmă profesorul Harari.

În 1848, milioane de oameni care nu mai găseau de lucru în agricultură au migrat spre marile oraşe, pentru a se angaja în fabrici. Dar atunci, cel care învăţa o meserie ieşea la pensie fără să fie nevoit să o schimbe. În 2050, poate că oamenii vor migra în spaţiul virtual sau vor avea parte de experienţe senzoriale generate de implanturi digitale pe care nici nu ni le imaginăm.

Nimeni nu îşi poate imagina ce va fi peste 30 de ani. Orice scenariu se poate dovedi complet greşit. Un lucru este sigur: oamenii trebuie să se schimbe. Până acum, chiar dacă o vorbă din bătrâni atrăgea atenţia că ”omul, cât trăieşte, învaţă”, un adult aflat la 40-50 de ani învăţase deja esenţialul despre lume şi viaţă. Acum adevărul zicalei generează niveluri de stres greu de suportat pentru vechea generaţie, iar noua generaţie va trebui să se obişnuiască cu ritmul accelerat al schimbărilor.

În cursă cu algoritmii pentru propria cunoaştere

”Cel mai bun sfat pe care îl pot da acum unui adolescent de 15 ani este să nu pună mare preţ pe învăţăturile adulţilor,” scrie Yuval Noah Narari. ”Majoritatea sunt bine intenţionaţi, dar - pur şi simplu - nu mai înţeleg lumea în care trăiesc.”

În această situaţie, pe ce să se bazeze tinerii? Pe tehnologie? Desigur, daca ştii ce vrei de la viaţă. Dar dacă nu ştii, riscul ca tehnologia să pună stăpânire pe viaţa ta este maxim. Aţi observat ”zombies” care traversează strada cu nasul lipit de smatphone? Controlează ei tehnologia ori au devenit sclavii ei?

Să se bazeze pe ei înşişi? Desigur, sună bine în filme, dar în viaţă nu funcţionează întotdeauna. Pe măsură ce biotehnologia şi Inteligenţa artificială evoluează, vor fi capabile să manipuleze cele mai profunde emoţii şi dorinţe ale oamenilor. Cum vor fi în stare oamenii să facă deosebire între propriile idei şi cele induse de experţii în comunicare şi marketing ai companiilor sau guvernelor?

”Cunoaşte-te pe tine însuţi,” i-au îndemnat pe oameni profeţii sau marii filosofi, din cele mai vechi timpuri. Acum, oamenii se află în cursa pentru propria cunoaştere cu Coca Cola, Apple, Amazon, Google sau Guvernul. Tot mai mulţi algoritmi digitali înregistrează ce faci, unde mergi, ce cumperi sau cu cine te întâlneşti. În curând, îţi vor monitoriza fiecare pas, fiecare respiraţie, fiecare bătaie a inimii. În momentul în care Inteligenţa Artificială te va cunoaşte mai bine decât te cunoşti tu însuţi, bătălia va fi pierdută. Va prelua automat controlul.

Dacă comoditatea unei astfel de existenţe te satisface, nu trebuie să faci nimic. Însă dacă vrei să rămâi ”la butoane”, trebuie să te mişti mai repede decât algoritmii. În cursa contra Amazon sau a guvernului, scapă de iluziile deşarte! Sunt cel mai greu balast, ne sfătuieşte profesorul Yuval Noah Harari.

 

Citește și: