969 vizualizări 30 sep 2008

Tot mai multe studii sunt consacrate în ultimul timp unui tip de poluare mai puţin cunoscut: poluarea luminoasă. Excesul de iluminat public noaptea nu numai că produce o cantitate mare de gaze cu efect de seră (4% din total), dar perturbă puternic (şi uneori ireversibil) sănătatea umană şi echilibrul ecosistemului. Iluminatul stra­dal din majoritatea statelor euro­pene este, în general, prost gândit: există prea puţine be­curi economice, prea multe lam­pa­dare şi în marea lor majoritate sunt ineficiente, potrivit cotidia­nului Le Figaro.

Lumina, în loc să bată în jos, bate atât în late­ral, cât şi în sus, producând în oraşe efctul de „halou” – ceaţa portocalie prezentă deasupra oraşelor în timpul nopţii şi care blochează şi vizibilitatea aştrilor (ca fapt divers, în momentul unei pene de curent în Los Angeles, oamenii au început să sune la serviciile de urgenţă şi să spună că văd „ceva” pe cer, fiind ulterior lămuriţi că ceea ce zăresc ei este chiar Calea Lactee). În  Europa, de exemplu, acest „halou” creşte cu 5% pe an şi blochează 90% dintre stelele vizibile cu ochiul liber.

Ce este însă şi mai grav este că poluarea luminoasă afectează echilibrul metabolic uman, dar şi animal. Ceaţa portocalie dezorientează insectele, păsă­rile, dar şi mamiferele. De ase­me­nea, poluarea luminoasă are un impact negativ direct asupra creşterii şi perioadei de înflorire a plantelor. În cazul oamenilor, iluminatul nocturn excesiv produce tul­bu­rări de somn temporare sau per­manente şi blochează se­creţia de melatonină (ceea ce a condus la o creştere alarmantă a cazurilor de cancer la sân). 

Statele europene se pregătesc să ia, într-un final, măsuri de reducere a acestei poluări şi să modifice, în principal, felul în care se face iluminatul stradal (doar în Franţa, scrie Le Figaro, ar trebui înlocuite cele 3 milioane de globuri cu vapori de mercur (care iluminează atât solul, cât şi cerul). Franţa, Marea Britanie, Belgia se pregătesc să introducă prevederi speciale în legislaţia internă, existând posibilitatea ca, în viitor, să avem şi reglementări europene în acest domeniu, la fel cum se întâmplă şi cu poluarea fonică. (E.F.)

Citește și: