Povestea tăbliţelor de la Tărtăria începe în anul 1961. Atunci, profesorul Nicolae Vlasa a descoperit într-un bordei trei plăci de lut care aveau înscrise mai multe semne necunoscute. Datate cu 5.500 de ani înaintea erei noastre, tăbliţele au stârnit dezbateri aprinse între specialişti şi nu sunt puţini cei care susţin că aceasta ar fi cea mai veche scriere din lume. Multe dintre semnele de la Tărtăria se regăsesc în alfabetul fenician, etrusc sau în cel grec.

Două sunt găurite şi sunt acoperite cu semne, iar a treia foloseşte o modalitate de scris pur pictografică, respectiv reprezentarea stilizată a unui animal (capră), un simbol vegetal şi un altul neclar. Cea de formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărţite prin linii. Este considerată ca fiind cea mai apropiată de o scriere adevărată.

Subiectul tăbliţelor de la Tărtăria are o frecvenţă mult mai mare de citare în articolele ştiinţifice şi arheologie în raport cu alte artefacte. Majoritatea citărilor vizează faptul că reprezintă la cel mai vechi scris din lume.


Dacă vârsta estimată, cea de 5500 î.Hr. s-ar dovedi în final a fi reală, iar semnele se dovedesc a fi scris, atunci ele sunt cele mai vechi artefacte purtătoare de scris din lume. Celelalte candidate la cea mai veche scriere din lume şi anume, scrierile egipteană, Harappa şi cea sumeriană, datează toate din jurul datei de 3200-3500 î.Hr. Potrivit specialiştilor, obstacolul insurmontabil este reprezentat de faptul că nu se poate folosi metoda cu carbon radioactive pentru a determina vârsta acestora.

Alţii afirmă că datarea cu carbon14 nu mai poate fi realizată pentru că ar fi fost arse într-un cuptor după descoperire, pentru a fi conservate. Cele 3 tăbliţe de la Tărtăria au fost, totuşi, datate indirect. S-au făcut analize pe alte obiecte (oase) găsite împreună cu acestea în groapa rituală, rezultând cu aproximaţie anul 5300-5500 î.Hr. Prin urmare, vechimea obiectelor din groapa respectivă ar fi de peste 7000 de ani.
Observând similitudini între tăbliţele găsite la Tărtăria şi scrierile de pe tăbliţele sumeriene de la Uruk şi Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârşitul mileniului al IV-lea şi începutul mileniului al III-lea î.Hr., N. Vlassa a luat în considerare ipoteza conform căreia şi tăbliţele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi legate de scrierea sumeriană.   

Alţi cercetători sau entuziaşti, pe baza celor trei descoperiri presupus mai vechi decât scrierea sumeriană, au ridicat ipoteza că scrierea în general, apoi sub forma pictogramelor a apărut mai întâi în sud-estul Europei şi nu în Mesopotamia. De asemenea există ipoteza că aceste piese ar fi ajuns în Transilvania datorită unor contacte economice sau de altă natură cu Orientul Apropiat deşi datarea tăbliţelor este mai timpurie cu un mileniu faţă de apariţia scrisului în Orient.

Specialiştii susţin că ceea ce este caracteristic acestor plăcuţe este o identitate comună, cunoscută sub denumirea de Cultura Turdaş-Vinca (4500-3700 i.H.), răspândită în ţara noastră (în Banat şi Oltenia), în sudul Serbiei, sud-estul Ungariei şi nord-vestul Bulgariei.
La acea vreme era cea mai evoluată societate tribală de pe continent. În această perioada se fac salturi impresionante. Utilizau plugul, pentru acele începuturi umile reprezentând o adevărată revoluţie, oamenii sunt legaţi de pământ datorită agriculturii, iar aşezările cresc considerabil fiind cele mai mari ale Europei.

În urmă cu cinci ani, săpăturile de la Tărtăria au fost reluate de către MNU Alba Iulia, Muzeul Naţional Brukenthal şi Universitatea ‘Lucian Blaga’ Sibiu. Autorităţile din Alba intenţionează să înfiinţeze la Tărtăria o rezervaţie şi un muzeu al sitului, unde vor fi expuse piesele descoperite acolo, mai puţin tăbliţele, şi eventual reconstituite in situ locuinţe găsite în decursul cercetărilor. În acest sens, Consiliul Judeţean Alba a acordat Primăriei din Sălişte fondurile necesare pentru a achiziţiona terenul cu situl arheologic, scrie Alba24.
În urmă cu peste un deceniu, la intrarea în sat, a fost dezvelit un monument de granit, de opt tone, care reproduce pe una din feţe, la scară mărită, imaginile de pe cele trei tăbliţe şi inscripţia ”5.500 î.Hr. Primul mesaj scris din istoria omenirii”. Tăbliţele se află, de la descoperirea lor, în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca.

Citește și: