508 vizualizări 1 dec 2010

Silvia Demeter Lowe a renunţat la Oxford pentru Braşov. A dat cu piciorul unui job de vis ca arhitect în Anglia ca să se întoarcă în ţară. Dezamăgită de reacţia autorităţilor române, cărora le-a oferit experienţa ei în domeniul restaurării, Silvia Demeter Lowe a decis să schimbe înfăţişarea României pe cont propriu. Sătulă să vadă cum se năruie casele frumoase sub ochii autorităţilor, cum clădirile urâte umbresc monumentele, arhitecta a strâns fonduri prin fundaţii patronate de prinţul Şerban Cantacuzino şi de prinţesa Marina Sturza şi a reparat porţi vechi de o sută de ani din Braşovul vechi, care stăteau să se dărâme. Acum încearcă să facă rost de bani ca să restaureze faţade întregi.

Restaurator pentru proprietăţile Prinţului Charles

Absolventă de arhitectură, Silvia Demeter are un master la Oxford şi a primit o bursă din partea Societăţii Britanice pentru Protecţia Clădirilor Antice. A lucrat o vreme în Anglia, dar firma care o angajase lucra cu o fundaţie patronată de Prinţul Charles. Aveau nevoie de un specialist care să conducă restaurarea proprietăţilor regale de la Viscri. Şi cum ea ştia româneşte, a ajuns în ţară. Odată terminate lucrările, Silviei Demeter i-a fost încredinţată o nouă proprietate a prinţului - cea cumpărată la Valea Zalanului. Aşa a decis arhitecta să rămână în România şi, mai mult decât atât, să-şi şi cumpere o casă săsească, aflată în uitare. A cumpărat-o cu 7.500 de euro, de la o săsoiacă emigrantă şi de la primărie, furioasă că vecinii dezmembrau construcţia ca să-i vândă lemnul şi cărămizile. I-a pus acoperiş şi poartă. Şi, după o vreme, a mai cumpărat o casă, pe care a dat 15.000 de euro. Locuinţa asta era în picioare când a luat-o, aşa că la primăvară va putea locui în ea.

Poliţia caselor, un altfel de SMURD

De doi ani de când s-a întors acasă, în fiecare vară, Silvia Demeter adună studenţi şi arhitecţi din toată lumea la un atelier de arhitectură tradiţională, în Meschendorf. Proiectul pentru atelierul de la vară e simplu: un centru de informare pentru turiştii care cutreieră satele săseşti din zonă, ridicat din pământ. Până în vara viitoare însă, arhitecta a identificat în zonă o sută de case care au nevoie de reabilitare şi restaurare. Cum n-are bani să le cumpere, îi convinge pe alţii să o facă. Mai mult, românca vrea să înfiinţeze "un fel de poliţie a caselor", după modelul SMURD. Urmând exemplul lui Raed Arafat, Demeter vrea să înfiinţeze un serviciu privat, finanţat de organizaţii nonprofit, care să-i ajute pe inspectorii Ministerului Culturii să oprească jaful şi distrugerile - măcar în judeţul ei.

Opt dintre copiii de pe Valea Screzii au mers la facultate

De mai bine de 20 de ani, părintele Nicolae Tănase are grijă de copii abandonaţi, de orfani şi de tineri alungaţi din căminele de copii. La Valea Plopului şi Valea Screzii, preotul Tănase, tată a şase copii, a pus bazele unei alte Românii. Mai bună şi lipsită de egoism. El a creat între dealuri o tabără în care şi-au găsit adăpost toţi cei nedoriţi şi a început şi o luptă pentru viaţă, cu asociaţia Pro Vita. Nicolae Tănase le-a convins pe multe tinere să nu facă avort, iar mamele care şi-au născut pruncii i-au lăsat în grija lui. Până acum, prin satul părintelui au trecut 1.600 de suflete. Preotul ştie cel mai bine cum e să hrăneşti în fiecare zi 328 de guri, să îmbraci şi să educi o armată de oameni. Copiii sunt îngrijiţi, hrăniţi şi supravegheaţi de femei angajate din sat. Cu exemplul său, părintele Tănase a reuşit să schimbe mentalitatea oamenilor din zonă, să-i facă mai buni. Sătenii din Valea Plopului şi Valea Screzii au văzut ce face popa şi au început să-l ajute, primind în casele lor o parte din copii. Chiar dacă statul nu se implică, mulţi sunt cei care îl sprijină pe preotul Tănase cu bani, cu mâncare ori cu materiale de construcţie. Pe Valea Screzii şi în Valea Plopului, de 20 de ani, funcţionează o altă Românie.

Un absolvent al Colegiului PRO, virtuoz al pianului

Matei Varga este românul pe care lumea muzicală îl descrie drept fenomenal. Dintr-un puşti care era clovnul cartierului - imitând-o pe Corina Chiriac -, a ajuns astăzi, la 30 de ani, un virtuoz al pianului. Scenele de la Carnegie Hall, New York, Filarmonica din Berlin, Casals Hall din Tokyo şi Royal Dramatic Theater din Stockholm, unde Matei Varga a concertat, stau mărturie. De şase ani de zile e newyorkez. Cântă pe scenele Americii, scoate discuri acolo şi predă la şcoli bune din oraşul care nu doarme niciodată. Anul acesta a fost primul de când a plecat din ţară în care a primit invitaţia românilor să cânte aici. Inclusiv la Ateneu. Nu e supărat din cauza asta. Şi în România este acasă, chiar dacă America pare mai aproape. Ce planuri de viitor are? "Să ajung încă o dată, de două ori şi de o sută de ori să cânt la Carnegie Hall, la New York, şi la Berlin, şi la Ateneul Român, şi la Sala Radio şi de fiecare dată cei care mă ascultă să spună: a progresat!"

Material realizat pe baza reportajelor prezentate la Ştirile Pro TV

Citește și: