242 vizualizări 31 aug 2010

Primăria Braşov şi Direcţia Judeţeană de Cultură intenţionează să înceapă demersurile pentru reactivarea sitului istoric Cetatea Brassovia, care se afla pe vârful Muntelui Tâmpa în vremea Braşovului medieval, demersul necesitând săpături arheologice şi defrişări în zonă.

Cetatea Brassovia se întindea pe o suprafaţă de aproape 2,3 hectare, iar zidurile sale aveau o grosime de 1,70 - 1,80 de metri.

În prezent, mai există câteva ziduri pe o suprafaţă de o sută de metri, invadate de vegetaţie, pe latura dinspre Păticel, precum şi două turnuri pe latura către oraş. De asemenea, s-a mai păstrat un zid de aproximativ 150 de metri, pe latura estică, care coboară spre sud până la poteca dinspre Valea Cetăţii.

Pentru defrişări, autorităţile au nevoie de autorizaţie de la Academia Română, autorizaţie pe care primarul municipiului, George Scripcaru, speră să o obţină până la sfârşitul anului.

"Odată realizată defrişarea, va urma ecologizarea zonei, apoi realizarea săpăturilor arheologice preventive pentru dezvelirea tuturor vestigiilor existente, restaurarea şi conservarea în situ a vestigiilor arheologice şi punerea în valoare a sitului prin organizarea unui parc arheologic cu alei, bănci, panouri de informare, surse de iluminare electrică", a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, primarul George Scripcaru.

Potrivit istoricului Cristian Stănescu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, situl istoric va fi loc de studiu pentru arheologi, însă va reprezenta şi o atracţie turistică.

Începuturile fortificaţiei sunt puţin cunoscute, însă în literatura de specialitate se discută despre datarea cetăţii de pe Tâmpa anterior venirii teutonilor în Ţara Bârsei, adică înainte de 1211.

Ridicarea în piatră a cetăţii de pe Tâmpa atestă rolul ei strategic şi rangul de cetate regală, deoarece numai regele acorda privilegiul de a ridica cetăţi din piatră. Prima atestare documentară a cetăţii datează din 1241, când câteva familii s-au adăpostit între zidurile sale pentru a scăpa de invazia tătarilor.

În această cetate a fost găzduită familia domnitorului Mircea cel Bătrân, când Ţara Românească a fost invadată de oştile otomane (1395), iar voievodul a fost nevoit să se retragă în munţi.

Cetatea avea o incintă de piatră, de formă aproape triunghiulară, cu un bastion poligonal pe latura vestică, bastion care domina actuala aşezare a Braşovului şi care se afla în actuala zonă a panoramei de pe Tâmpa. Considerată de saşi ca fiind un posibil punct de dominare asupra oraşului, Cetatea Brassovia a fost demolată din porunca Voievodului Transilvaniei, Ioan de Hunedoara (1446), iar pietrele din ziduri au fost utilizate pentru întărirea forticaţiilor din cetatea Corona (Braşov).

Vechile ziduri ale Brassoviei s-au păstrat doar parţial, iar pe latura de sud au fost descoperite vestigiile unor încăperi.

În anul 1933, Muzeul Săsesc al Ţării Bârsei a făcut în cetate săpături arheologice, care au dus la degajarea fundaţiilor capelei Sf. Leonhard, din apropierea porţii principale a cetăţii. Săpăturile au fost continuate în 1937 de către Alfred Prox, care a cercetat "cisterna" din incinta capelei, sursa de apă a vechii cetăţi, având un diametru de 6,8 metri şi care a fost adâncită în stâncă până la cinci metri. După demolarea zidurilor cetăţii, doar capela cu hramul Sf. Leonhard a rămas întreagă, care nefiind utilizată, s-a degradat treptat, în cele din urmă fiind desfiinţată oficial. În locul capelei, a fost ridicat un altar dedicat Sfântului Leonhard în biserica parohială Sfânta Maria. (Mediafax)

Citește și: