Razvan Tupa
2005 vizualizări 12 aug 2019

Care sunt cele şase cântece reprezentative pentru România ? Cântece care aţi dori să fie publicate în prima carte de cântece a UE.

Din data de 16 august până pe 16 septembrie, în România se vor putea vota cele şase cântece care vor reprezenta România în prima carte de cântece a Uniunii Europene. Până în prezent 65.000 de persoane din 26 state şi-au votat favoritele. România este a 27-a ţară a Uniunii Europene care votează. Toţi românii sunt invitaţi să voteze.

Cântăreţii de cor români din Asociaţia Naţională Corală din România şi studenţii şi profesorii de muzică de la trei conservatoare, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşţi, Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca şi Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania din Braşov, au nominalizat 54 de cântece din care românii îşi pot vota favoritele.

Printre cele 54 de cântece româneşti nominalizate pentru care românii pot vota, se află cele tradiţionale şi îndrăgite precum “Ciocârlia “, “Aseară ţi-am luat basma” şi “Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu, dar şi cele contemporane precum “Amintire cu haiduci“ de Vali Sterian şi “Ploaia care va veni” de Pasărea Colibri.

Nu mai puţin de 17 academii din 14 state membre au decis şase categorii de cântece: “Cântece de dragoste“, “Natura şi Anotimpuri“, “Libertate şi Pace“, “Cântece Populare “, “Cântece despre credinţă“ şi “Cântece pentru copii“.

Cele 54 de cântece nominalizate sunt separate pe secţiuni.

Pentru “Cântece de dragoste“ concurează Aseară ţi-am luat basma (folclor), De-ai fi tu salcie la mal (Muzica: Horia Moculescu/ Textier: Mihai Maximilian), Până când nu te iubeam (folclor, Anton Pann), Zaraza (Muzica: Benjamin Tagle Lara / Textier: Ion Pribeagu), Pe lângă plopii fără soţ (Muzica: Guilelm Sorban, Versuri: Mihai Eminescu), Ce bine că eşti (Muzica: Nicu Alifantis, Versuri: Nichita Stănescu), Dau viaţa mea pentru o iubire (Muzica: Marius Ţeicu/Textier: Eugen Rotaru), Cine iubeşte şi lasă (cules de Harry Brauner).

La secţiunea “Natură şi Anotimpuri“ sunt nominalizate Somnoroase păsărele (Muzica: Tudor Flondor / Versuri: Mihai Eminescu), A ruginit frunza din vii (D.G. Kiriac)
Copacul (Muzica: Zsolt Kerestely/ Textier: Ovidiu Dumitru), Mai am un singur dor (Muzica: Guilelm Şorban, Versuri: Mihai Eminescu), Au înnebunit salcâmii (Arhip Cibotaru, Tudor Gheorghe), Veniţi privighetoarea cântă (Muzica: Marian Nistor / Versuri: Alexandru Macedonski) şi Lasă-mi toamnă pomii verzi (Muzica: Margareta Pâslaru, Versuri: Ana Blandiana).

În selecţia “Libertate şi Pace“ se votează între Hora Unirii (Muzica: Alexandru A. Flechtenmacher), Amintire cu haiduci (Valeriu Sterian), Treceţi batalioane române Carpaţîi (anonim), Deschideţi poarta soarelui (Anton Şuteu), Acolo este ţara mea (Tudor Gheorghe), Pui de lei (Ionel Brătianu), Trei Culori (Ciprian Porumbescu, 1880), Vibraţii (C. Cezar), Vino Doamne (Vali Sterian), Ploaia care va veni (Florian Pittiş / Pasărea Colibri).

Nominalizările româneşti pentru “Cântece Populare” sunt Ciocârlia (Sile Dinicu), Lie, ciocârlie (folclorul popular), Ciuleandra (folclor), Alunelul (folclor), Ana Lugojana (Ion Vidu), Bun Îi Vinu' Ghiurghiuliu, Ciobănaş cu 300 de oi, Mociriţă cu trifoi şi Hora Staccato (Grigoraş Dinicu).

Pentru “Cântece despre credinţă“ sunt anunţate în competiţie Vin colindătorii (Tudor Gheorghe), Tatăl Nostru (Anton Pann), Astăzi s-a născut Hristos (Timotei Popovici), Legănelul lui Iisus (Valentin Teodorian), Domn, Domn, să-nălţăm (Gheorghe Cucu), Colo'n susu (Sabin Drăgoi), Domnuleţ şi Domn din Cer (Gheorghe Cucu), Miluieşte-mă (Gheorghe Cucu), Mărire-ntru cele-nalte (Nicolae Lungu), O, ce veste minunată (Dumitru Georgescu Kiriac).

La secţiunea “Cântece pentru copii“ piesa reprezentativă se alege dintre O lume minunată (Mihai Constantinescu), Vine, vine primăvara (Nicolae Saxu / George Breazul), În Pădurea Cu Alune (Ion Nicorescu), Înfloresc grădinile (Timotei Popovici), Ah, ce bucurie (Alexandru Paşcanu), Am pierdut o batistuţă (folclorul copiilor), O portocală (Marius Ţeicu / Anda Călugăreanu), Oac Oac Diri Diri Dam (folclorul copiilor), Şade raţa pe butoi (Alexandru Paşcanu) şi Vulpe Tu mi-ai furat gâsca (folclorul copiilor).

Votul se desfăşoară pe pagina www.eu-songbook.org. Lista de cântece din care se poate vota este în limba română. Lista de votare este tradusă în 24 de limbi.

Cei doi editori “Songbook ai UE” din România, Grigore Culdalbu, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, şi asistent universitar doctorand Alexandra Belibou, Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania din Braşov, care au editat proiectul final de vot, au dat o declaraţie comună despre cântecele româneşti nominalizate: “Suntem bucuroşi să includem creaţii româneşti în repertoriul european, prin intermediul acestui proiect, pentru a susţine şi a promova unitatea în diversitate. În orice cultură, tradiţională sau modernă, sunt aduse împreună cele mai diverse calităţi, dintr-o perspectivă socială sau educaţională, oglindind ceea ce este omul sau ce poate să devină. Indiferent de genul muzical ales sau subiectul ţintit, compoziţiile româneşti demonstrează existenţa unui limbaj muzical autohton, plin de semnificaţii ancestrale”.

După votul pentru cântecele româneşti, ultimul vot de cântece va avea loc în Italia unde de asemenea studenţi, profesori şi membri ai corurilor au nominalizat cântece din tezaurele naţionale.

Cartea de Cântece a EU este un proiect democratic inedit iniţiat de o organizaţie non-profit, fară nicio legătură politică sau financiară cu Bruxelles. Cartea de Cântece a UE combină spiritul naţional cu gândirea europeană, iar acest fapt a reuşit în mod surprinzător să aducă laolaltă politicienii danezi de la extrema stangă până la cei din extrema dreaptă. Fondatorul şi preşedintele Jeppe Marsling (născut în anul 1974) explică motivele acestei iniţiative:

“Suntem 27 de popoare în UE şi cu toţii ştim prea puţin unii despre alţii ! Să împărtăşim comoara cântecelor naţionale pare să fie un mod direct de a ne cunoaşte mai bine. Dacă noi, cetăţenii Uniunii Europene, vrem cu adevărat să facem un pas de la aspectul economic cărbune, otel, peste, la cel social şi cultural, cu toţii trebuie să ne asumam responsabilitatea, cu atât mai mult cu cât în primul rand UE ne aparţine nouă, cetăţenilor ei“.

Prima ediţie a Cărţii de cântece a UE este planificat să fie publicată de Ziua Europei, pe 9 Mai 2020: 162 de cântece tipărite în limba originală şi în traducere engleză, alăturat. În eventualitatea unui profit, acesta va fi folosit că finanţare pentru o a doua versiune, în toate cele 24 de limbi europene, în aşa fel încât cu toţii, indiferent de cunoaşterea limbii engleze, vor putea cânta şi înţelege versurile.

Organizaţia European Union Songbook a fost fondată în ianuarie 2015 de către trei danezi şi un italian. Cântăreţii de cor români din Asociaţia Naţională Corală din România şi studenţii şi profesorii de muzică de la trei conservatoare, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşţi, Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca şi Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania din Braşov, au nominalizat 54 de cântece din care românii îşi pot vota favoritele. Cei doi redactori al Cărţii de Cântece a UE pentru Romania, Dr. Grigore Culdalbu, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, şi asistent universitar doctorand Alexandra Belibou, Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania din Braşov, au editat lista finală de cântece prezentate românilor.

Cele şase categorii au fost alese prin cooperarea a 17 academii şi facultăţi de muzică din 14 state membre ale UE. Academia de Muzică “Gheorghe Dima“ a participat în elaborarea acestor şase categorii.

Când cele 27 de sesiuni naţionale de votare vor fi încheiate, cele 162 de cântece vor fi identificate. Redactorul muzical Francesco Cali, din Italia, va strânge cele 162 de partituri muzicale, care vor fi traduse în limba engleză de către traducători de versuri calificaţi. Prima Carte de cântece a UE va aduna laolaltă 162 de cântece atât în limba de origine cât şi în limba engleză, alăturat, iar publicarea acesteia este programată chiar de Ziua Europei, pe 9 mai 2020. Eventualul profitul obţinut în urma primei publicării va fi utilizat la finanţarea unei a doua versiuni, în toate cele 24 de limbi oficiale în Europa, în aşa fel încât toţi cetăţenii UE să poată cânta cele 162 de cântece în limba lor maternă, se arată în anunţ.

Citește și: