Vikingii nu aveau coifuri cu coarne, Columb nu a demonstrat că lumea este rotundă, Napoleon nu a fost scund, Newton nu a fost lovit de un măr, iar Walt Disney nu l-a desenat pe Mickey Mouse. Acestea sunt doar câteva exemple de lucruri pe care mulţi le consideră a fi adevărate, pe care însă istoricii le-au demontat de-a lungul timpului, scrie Huffington Post.

Jurnaliştii americani au întocmit o listă cu alte poveşti atât de înrădăcinate în cultura populară încât pare greu de crezut că, în realitate, sunt false.

Povestea din Hamlet nu îi aparţine lui Shakespeare. Aceasta datează din spaţiul indo-european, legenda fiind popularizată în jurul anilor 1200 e.n. de către autorul scandinav Saxo Grammaticus, în lucrarea "Vita Amlethi" (Viaţa lui Amleth n.r.).

Un alt mit demontat de specialişti este cel al costumelor purtate de ninja. Cu toate că aceştia sunt ilustraţi ca fiind îmbrăcaţi în negru, cel mai probabil, ei purtau o haine albastru închis, în condiţiile în care noaptea nu este chiar "neagră", notează jurnaliştii străini.

Reprezentanţii Muzeului Ninja din Iga-ryu, unde se află o veche şcoală de ninjutsu din Japonia, susţin că percepţia generală privind înfăţişarea unui ninja este "o imagine greşită creată de filme şi benzi desenate".

Povestea doamnei Godiva, care s-ar fi plimbat goală pe străzile oraşului Coventry, din Anglia, pentru a-l convinge pe soţul său Leofric, conte de Mercia, să elimine taxele, este de asemenea inventată. Legenda privind gestul lui Godiva a apărut la câteva secole după moartea sa, fiind răspândită de către un călugăr al unei mănăstiri finanţate de ea pentru o perioadă de timp. Mai mult, în acea perioadă, locuitorii din Coventry nu plăteau taxe.

Istoricii au ajuns totodată la concluzia că Van Gogh nu şi-a tăiat singur urechea. Responsabil ar fi fost artistul francez Paul Gaugui, la care Van Gogh locuia şi care era cunoscut pentru ieşirile sale violente. Cei doi obişnuiau frecvent să se certe.

Einstein a fost foarte priceput la matematică dintotdeauna, spun specialiştii. Povestea că în primii ani de şcoală, Einstein nu s-ar fi descurcat la materia la care urma să exceleze este un mit. Într-o scrisoare pe care mama lui Einstein i-a trimis-o buncii sale ea nota că "ieri Albert şi-a primit notele. A fost din nou cel mai bun din clasă, iar carnetul de raport este strălucit".

Replica "lasă-i să mănânce tort" nu-i aparţine reginei Marie Antoinette a Franţei. Citatul i-a fost atribuit greşit. Prima menţiune a replicii a apărut în autobiografia lui Jean-Jacques Rousseau şi se crede că îi aparţine prinţesei Maria Theresa, soţia regelui Louis al XIV-lea.

Citește și: