23813 vizualizări 7 iun 2014

Unde sunt cazinouri, sunt şi trişori. Nu însă şi la cazinourile din România. Cel puţin în această perioadă, când industria jocurilor de noroc se află în declin – în special în ceea ce priveşte cazinourile „live” din ţară. „Ca să poţi să trişezi, fără să fi văzut, trebuie să fie jocuri foarte mari pe masă, să nu atragi atenţia”, spune Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România. „Aici sunt jocuri foarte mici, foarte greu să poşi trişa, pentru că ieşi în evidenţă imediat, fiind puţini clienţi în cazino... Trişorii se duc în cazinourile foarte aglomerate şi unde se rulează mulţi bani pe masă”.

Câştigul cinstit, pe termen lung, la cazinou e aproape imposibil. Şi asta deoarece matematica este întotdeauna în favoarea casei. Pe termen lung, un jucător, care joacă un an de zile, de două ori pe săptămână, nu are cum să iasă în câştig, spun oamenii din industrie. Internetul este, de altfel, plin de soluţii şi formule matematice care încearcă să răspundă la eterna întrebare: „Cum poţi câştiga sigur cazinou”. Una din cele mai cunoscute scheme o reprezintă pariatul, în progresie aritmetică, la ruletă, pe „culoare”, sau „pare/impare”. Tehnica este „relativ” sigură, în sensul că un jucător trebuie să fie dispus să joace astfel minimum 5 000 de lei (mai întâi 20 de lei, apoi 40, apoi 80, apoi 160 etc.), pentru a fi „aproape sigur”, ca, la final, să câştige 20 de lei. Cu alte cuvinte, un jucător sigur pe el trebuie să intre în cazinou cu cel puţin 2000 de euro, pentru a-şi asigura, la plecare, un câştig suficient de gras pentru a-şi plăti taxiul.

„ Eram închişi, dacă se confirmă teoriile matematice legate de cum să câştigi la cazinouri. Ştiţi bancul ăla – cum poţi să câştigi la cazinou? Răspunsul: cumpăr cazinoul”, spune preşedintele AOCR. În plus, pentru a se proteja de astfel de scheme, cazinourile au propria politică prin care pot interzice pariatul unor sume care depăşesc o anumită limită. „Când am fost prima dată în Vegas, în ‘97-‘98, era o bibliotecă pentru jucători cu titluri de genul cum să câştigi la ruletă, cum să câştigi la blackjack”, îşi aminteşte Sorin Constantinescu. Am luat-o, am tradus-o, era cu toate metodele matematice. La sfârşit, pe ultima pagină, scria cu caractere mici: autorul acestei cărţi a murit boschetar, lângă un tomberon, în Vegas, mort de foame”.

Piaţa jocurilor de noroc, în scădere faţă de 2009

Conform datelor ANAF, în anul 2013, au fost colectaţi la buget peste 724 de milioane de lei, din taxarea jocurilor de noroc. Peste 650 de milioane provin din „taxe pentru organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc”, restul din taxa de timbru social şi „impozitul pe veniturile obţinute din jocuri de noroc”.

În prezent, în România, pe lângă cele opt cazinouri „live”, mai sunt licenţiaţi, de către ONJN, 11 organizatori cu 14 săli autorizate pentru exploatarea jocurilor de noroc de tip bingo.  De asemenea, sunt autorizaţi 22 de organizatori cu 22 sisteme pentru exploatarea jocurilor de noroc tip „pariuri în cotă fixă”. Numărul operatorilor licenţiaţi pentru activitatea de jocuri tip „slot machines” („păcănele”) este de 421 organizatori, cu 65 280 autorizaţii . În cazul jocurilor de noroc caracteristice cluburilor de poker, există 20 de organizatori licenţiaţi, cu 25  de săli autorizate.

Piaţa jocurilor de noroc din România a avut o valoare de 657 de milioane de euro în 2012 (în creştere cu 2% faţă de 2011), iar numărul de angajaţi ai companiilor care activează pe piaţa de profil este de 24.500, arată un studiu realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PricewaterhouseCoopers (PwC) România. În această evaluare intră operatorii de aparate de tip slot-machine, organizatorii de pariuri în cotă fixă (unde intră, de exemplu, cei care organizează pariuri sportive) sau cei care organizează alte tipuri de jocuri (loteria, bingo etc.).

În acelaşi timp, “piaţa jocurilor de noroc a înregistrat o scădere faţă de anul 2009, când legislaţia a impus o limitare a numărului de aparate pe operator. 2009 a fost singurul an în care piaţa a scăzut, de la 813 milioane de euro la 642 milioane de euro în 2010, după care a revenit pe creştere. În 2012, valoarea pieţei a fost de 657 de milioane de euro, în creştere cu 2% faţă de anul anterior”, a spus Bogdan Belciu, partener pe servicii de consultanţă pentru management în cadrul PwC şi autor al studiului, citat de Ziarul Financiar. Studiul PwC a făcut o evaluare a industriei prin calcularea venitului brut din jocuri de noroc (gross gaming revenue- în engleză), care rezultă din diferenţa dintre totalul încasărilor obţinute de firmele de pe această piaţă şi plăţile totale făcute ca premii pentru câştigători. O altă evaluare a industriei jocurilor de noroc se poate face şi prin suma cifrelor de afaceri realizate de toţi jucătorii din industrie şi care, potrivit unor estimări realizate de revista Business Magazin, ar avea o valoare de 1,3 miliarde de euro pe an. (Mihnea Lazăr)

 

Citește și: