Laura Petrescu
726 vizualizări 31 dec 2018

Profesorul de istorie Vasile Focşeneanu, din Breaza, un cunoscut etnolog din zona Prahovei, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că tradiţiile şi ritualurile de Anul Nou diferă de la o zonă etnografică la alta.

În mai multe zone există, de exemplu, tradiţia peştelui.

“Se spune că trebuie să mănânci peşte de Anul Nou să fii iute ca el, ţine de zonă şi întâlneşti această tradiţie mai ales unde este un curs de apă, cum ar fi Brăila, Constanţa, Galaţi sau Tulcea. În zona montană, se spune că este bine să mănânci peşte de Anul Nou însă este vorba de un singur soi de peşte şi anume păstrăv. Când gospodina pune pe masă platoul unde este pus păstrăvul spune: <să fii curat ca argintul şi iute ca păstrăvul din apa limpede de munte>. Şi în Prahova există această tradiţie, alt peşte nu se pune pe masă, numai păstrăv”, a declarat Focşeneanu.

 

Ca ritual, în noaptea dintre ani se sparge dovleac. Acesta va arăta dacă familia va fi sănătoasă şi cu noroc la bani.

“Pentru zona noastră, în Muntenia legumele şi fructele au un rol esenţial de Anul Nou. Pe Valea Superioară a Prahovei există ritualul celor doi dovleci. Primul se pocneşte după ce prima ceată de colindători vine la gospodărie şi anume pe 23 decembrie, dovleacul fiind spart în spatele gospodăriei. Al doilea dovleac este pocnit de pragul casei sau în faţa casei în primul ceas al Anului Nou.
Este un ritual care ne duce cu gândul la ceremoniile romane. Dovleacul spart în faţa casei arată, dacă se sparge în mai mult de trei bucăţi, că va fi un an bun pentru familia respectivă. Dacă seminţele se împrăştie va fi un an bun, cu bani. Dacă seminţele nu se împrăştie va fi un an prost financiar. Dacă este înnegrit în interior sau cu mucegai, boala va bântui în familie”, a spus profesorul de istorie.

 

Dovleacul este considerat o legumă sacră care dă stabilitate. Strugurele asigură comuniunea cu cei din jur.

“Dovleacul, ca tradiţie de Anul Nou este considerat o legumă sacră, consumat de Revelion el dă stabilitate, e semnul statorniciei. Boabele de struguri, şapte la număr, consumate în perioada de trecere în noul an, sau 12 la număr înseamnă comuniunea între semeni. Strugurele este şi el un fruct specific zonei noastre”, a mai declarat profesorul de istorie din Breaza.

 

 

Dacă muntenii ţin la tradiţia spartului dovleacului şi a boabelor de struguri, oltenii au grijă ca pe masa de Revelion să nu existe carne de pui pentru că, spune superstiţia, cine mănâncă pui în noaptea dintre ani va fi sărac în anul ce vine. 

În noaptea de Revelion, aproape în niciun sat din Oltenia nu se mănâncă produse din carne de pui, spune Petra, o gospodină crescută în Coteana, din judeţul Olt.

„Pui în niciun caz nu mâncăm, pentru că din bătrâni se spune că cine mănâncă pui va scormoni ca găina, adică va fi sărac în anul care vine”, a spus femeia.

Deşi de mulţi ani trăieşte în oraş, toate produsele pe care le prepară păstrează tradiţia moştenită când pregăteşte masa de Revelion. Toate sunt din carne de porc. Un lucru pe care l-a mai moştenit de la familia sa îl păstrează cu străşnicie: de la nicio mesă de Revelion nu îi lipseşte peştele.

„Cine mănâncă peşte în noaptea de Revelion va merge prin viaţă în noul an precum peştele prin apă, adică îi va fi uşor. În rest, ne bucurăm că nu a ajuns pesta la noi şi că putem mânca produsele din carne de porc crescut la ţară, care are alt gust faţă de cel cumpărat”, a mai spus Petra.

De pe masa de Revelion a oltenilor nu lipseşte caltaboşul, cârnatul din carne de porc şi vită, sarmalele, toba şi pâinea făcută în cuptorul cu lemne.

 

Citește și: