209 vizualizări 22 dec 2009

România a trăit anul 2009 sub zodia crizei. Chiar dacă mulţi dintre noi sunt întru totul de acord cu sentinţa în cauză, realitatea din teren impune câteva nuanţe. Showbizul, de pildă, nu doar că n-a ajuns la cote de avarie, dar, pe alocuri, a cunoscut şi niscaiva momente de glorie financiară. Unii dintre artiştii români au constatat, cu cea mai plăcută dintre surprinderi, că se pot face bani frumoşi chiar şi în vremuri care mai degrabă predispun la chibzuială.

Să dăm muzica afară din ţară

Una dintre salvările artiştilor neaoşi a fost străinătatea. Într-o oarecare măsură impus de condiţiile nu tocmai ideale din ţară, "exilul" în interes de serviciu al cântăreţilor s-a dovedit a fi providenţial. Oameni ca Inna, Morandi, Akcent, Fly Project, Tom Boxer sau DJ Project şi-au regăsit demnitatea bănească pe pieţele de afară. Într-un timp în care onorariile interne deveniseră mai degrabă deprimante, departe de casă s-au făcut bani nesperaţi. "Revelaţia anului", Inna, a câştigat printre străini cam 5.000 de euro pe concert, după ce a rupt gura topului în Cipru, Serbia, Polonia sau… Islanda. În condiţiile în care scenele româneşti o constrânseseră să se limiteze la aproximativ 2.400. Cum bruna jună şi-a trecut în carneţelul de bal 6-7 recitaluri lunar, pe timpul verii, numai perioada caldă a anului a adus-o în apropierea sumei de 100.000 de euro. "Cifra de afaceri a întregului proiect este mult peste suma asta", ne-a declarat Cătălin Muraru, managerul Roton, casa de producţie a Innei. Totuşi, şeful de la Roton n-a putut estima suma totală: "Din păcate, nu am la dispoziţie cifra exactă. În plus, n-am închis încă anul, iar ultimele zile din decembrie chiar contează". Muraru are, în schimb, un alt total care o priveşte pe Inna: videoclipul hitului ei "Hot" a adunat, pe YouTube, 14 milioane de vizualizări.

DJ Project, Fly Project sau Tom Boxer au scos până la 3.000 de euro pentru o cântare, după ce în ţară nu mai depăşeau 1.500. Portofoliul Roton le mai include pe Blaxy Girls, "exportate" în Franţa, Akcent - în Grecia şi Cipru, Morris - la polonezi, ruşi, bulgari şi finlandezi. Concluzia finală a lui Cătălin Muraru, cel care-i păstoreşte pe aceşti artişti, e clară şi îmbucurătoare: "Am contracarat răspunsul scăzut al pieţei româneşti cu insistenţe foarte mari la nivel de exporturi. Încheiem anul 2009 mai bine decât am încheiat 2008".

Mai discret la capitolul apariţii mondene, Marius Moga a avut timp suficient să muncească, alături de colegul Randi, atât la noi, cât şi pe meleaguri unde se folosesc alte graiuri. Cum în ţară au scos 1.800 de euro pe concert, s-au limitat la 20 de apariţii. Adunându-le, însă, şi pe cele 30 din străinătate, la 3.500-4.000 de euro evoluţia, celor doi băieţi le-a dat cu plus şi cu destule zerouri pentru un an întreg. Şi reinventatul Fizz, care actualmente prestează sub numele de cod Bob Taylor, s-a bucurat de aprecierea publicului străin, în peste 30 de ocazii, contra sumei de 2.000-3.000 de euro/concert.

"Greii" nu se dezmint

Holograf, Loredana, Ştefan Bănică. A devenit deja obişnuinţă ca numele acestea să figureze în clasamentele care-i includ pe fruntaşii la numărul de concerte şi încasări. (La fel ar fi stat lucrurile şi cu Iris, dacă Cristi Minculescu n-ar fi avut de trecut, în primăvară, de o intervenţie chirurgicală dificilă).

Rămân acolo în continuare, chiar dacă au resimţit efectele crizei. Dan Bittman face sinteza lui 2009: "Anul acesta, Holograf a funcţionat cam la 50% din capacitatea motoarelor. N-am fost nevoiţi să facem mari ajustări la onorarii, dar au existat mai puţine solicitări de concerte. Mai ales în decembrie. Noi eram obişnuiţi să avem 2-3 cântari în noaptea de Revelion, anul ăsta vom sta acasă. E mult mai bine pentru familii, ai noştri sunt foarte fericiţi".

Ce înseamnă, totuşi, a funcţiona la capacitate redusă, în cazul Holograf? "Nu am cifre exacte, dar aş estima că, în mod normal, aveam peste 100 de concerte pe an, iar în 2009 am avut până în 60. N-a fost un an foarte fast, dar ne-am descurcat".

Cum s-ar traduce acest total în bani? "N-aş vrea să dau cifre, nu c-ar fi o mare confidenţă, dar ne ajută pe noi la negocieri. În presă s-au vehiculat tot felul de sume aiurea, nici pe departe nu pretindem 10.000 de euro pentru un concert. Nu suntem nici ieftini, dar avem un preţ decent, având în vedere că suntem 7 membri în trupă", punctează Bittman.Ştefan Bănică e un personaj foarte discret atunci când se aduce în discuţie tariful perceput pentru un recital. Mai simplu de calculat sunt încasările din bilete pe care le-au adunat concertele sale de Crăciun de la Sala Palatului. Cum 5 seri la rând sala a fost plină, iar preţul mediu al unui bilet s-a situat în jurul valorii de 85 de lei, la 4.000 de bilete vândute pe seară se obţine un total de aproximativ 420.000 de euro.

Citește și: