Razvan Tupa
Departamentul Life
168 vizualizări 23 feb 2019

Dragobete, fiul Dochiei, era zeul dragostei şi al bunei dispoziţii. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară şi era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă.

Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile.

O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită năvalnic de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.

În lumea satului românesc, până la jumătatea secolului al XX-lea, Dragobete era sărbătorit pe 24 şi 28 februarie sau pe 1 şi 25 martie, potrivit cercetătorului Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile şi mituri". Probabil că, în vechime, 24 februarie însemna începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.

În ziua respectivă, semnalul era dat de păsările nemigratoare, care se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau şi începeau să-şi construiască cuiburile. Despre "păsările" neînsoţite la Dragobete ştia toată lumea că rămân singure şi fără pui până în aceeaşi zi a anului viitor.

După modelul zburătoarelor, fetele şi băieţii se întâlneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a rămâne îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Dacă timpul era favorabil, îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci flori de primăvară.

În sudul României (Mehedinţi), fata se întorcea în sat alergând, obicei numit "zburătorit", urmărită de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă. Din zăpada netopită fetele strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe - zăpada zânelor -, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.

Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind cea în care urmau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor.

Tot de această sărbătoare, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala: "Dragobetele sărută fetele", cea mai cunoscută expresie care însoteşte sărbătoarea iubirii la români. Expresia provine de la cea mai cunoscută şi profundă tradiţie de Dragobete: imediat după prânz, în satele româneşti unde se celebra iubirea, tinerii se întorceau de la pădure, cu bucheţelele de flori de primăvară.

Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Steaua acestui flăcău, a cărui evocare acţiona direct asupra fibrelor erotice ale tinerilor, a început să apună în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Într-un fel, Dragobetele a fost şi el o victimă a comunismului. După Revoluţie, locul lui a fost luat treptat de Sfântul Valentin, care a fost importat din lumea occidentală şi care este sărbătorit conştiincios pe 14 februarie. Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş şi neastâmpărat.

Evenimente la care să mergi de Dragobete

Nu ştii ce să faci de această sărbătoare? Dacă eşti un fan al filmelor sau îţi plac concertele, avem evenimenutul perfect pentru tine.

Filmul care a făcut senzaţie în cinematografe la lansarea de Ziua Îndrăgostiţilor, comedia "Oh, Ramona!", de Cristina Jacob, rămâne opţiunea de bază pentru programul de gen al cinematografelor şi pentru sărbătoarea sentimentală autohtonă.

În ajun de Dragobete, în J'ai Bistrot din Bucureşti, sunt invitaţi la pupitrul de DJ "bandiţii" Craioveanu & Nicolai. Bogdan Nicolai ne-a mai încântat şi iarna trecută cu muzicile din playlist-ul său, ritmuri de hip-hop, funk, r&b, neo soul, reggae. Craioveanu Vlad a semnat cu prezenţa în toamna anului trecut în grădina J'ai la Silent Party, pe canalul roşu, cu multe melodii eclectice. Hai să vedem ce muzici scot la înaintare.

Trupa Hara îşi susţine cântarea de Dragobete în Berăria H. Clujenii vin în Herăstrău de la ora 20:00, cu piese lente, ca "Mai frumoasă" sau "Mai stai", dar şi cu ritmuri care animă dansul, cum sunt "Nu-mi mai pasă", "Totaya Ye" şi "Cine".

Teatrelli a pregătit un program special de Dragobete: un concert care aduce pe scenă muzica trupei Urma, în aranjamente semnate de Simona Strungaru. Evenimentul are loc de la ora 19:00.

Spectacolul "Dragostea celor trei portocale", produs în această stagiune de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Teatrul "Stela Popescu", va fi prezentat într-un nou spaţiu, la Sala Gloria, tot de la ora 19:00.

Muzeul Municipiului Bucureşti invită publicul, duminică, de la ora 19:00, la concertul "Dar Muzical de Dragobete", cu soprana Arlinda Morava şi Bucharest Ladies Cvintet.

Un Concert de Dragobete e programat de la ora 17:00, şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR). Protagonişti sunt interpreta de muzică veche Doina Lavric Parghel şi actorul Vlad Rădescu, la sediul din Str. Nicolae Creţulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). De asemenea, de-a lungul întregii zile, cu ajutorul muzeografilor, MNLR vizitatorii pot descoperi poveştile de iubire ale scriitorilor români.

Doi iepuri dintr-un foc vor să prindă cei care organizează "Drago-mărţişor" în Vintage Pub din Centrul Vechi. La târgul care uneşte şi sărbătoarea românească a iubirii – Dragobetele, cât şi tradiţionalul Mărţişor, vin creatorii de produse handmade unice. Aceştia vor pune pe tarabe accesorii, broşe, bijuterii, tablouri, decoraţiuni şi haine pentru cadourile de primăvară. Târgul este deschis duminică, între orele 12:30 şi 19:30, iar intrarea este gratuită.

Taraful de la Clejani a rezervat sala Baroq a centrului Boema din Târgovişte pentru o "Petrecere de Dragobete", sâmbătă, de la ora 23:00.

La Cluj-Napoca, cei de la Holograf îşi cântă duminică, de la 22:30, la Casa de Cultura a Studenţilor, hiturile "Să nu-mi iei niciodată dragostea", "Ochii tăi", "Vine o zi", "Şi băieţii plâng câteodată" şi "Ţi-am dat un inel", pentru un Dragobete care acoperă mai bine de 40 de ani petrecuţi pe scenă.

Foto: Mediafax Foto

Citește și: