308 vizualizări 5 feb 2010

Studiile recente asupra efectelor toxice ale bisphenolului A (BPA), compus chimic prezent în plasticele alimentare, în special în biberoane, nu au demonstrat clar efectele negative asupra sănătăţii. Cu toate astea, noi elemente şi semnale de alarmă continuă să apară, în special observându-se tulburări de comportament şi de reproducere după contaminarea cu această substanţă scrie Le Monde.fr, citând atenţionarea pe care Agenţia Franceză de siguranţă sanitară a alimentelor (Afssa) a transmis-o vineri, 5 februarie. Semnalele merită atenţie, afirmă Marc Mortureux, directorul general al Afssa, citat de publicaţia franceză.

Potrivit agenţiei, studii suplimentare, bazate pe o nouă metodologie, vor fi efectuate. "Între timp şi ţinând cont de incertitudinea semnificaţiei acestor efecte pentru oameni, se cere rediscutat dacă doza zilnică tolerabilă ( fixată astăzi la 50 micrograme/kg/zi) rămâne aceeaşi ", spun experţii. Oamenii de ştiinţă recomandă consumatorilor să nu mai utilizeze recipiente din policarbonat (plasticul care conţine bisphenol) pentru a încălzi alimentele la temperaturi ridicate. De altfel, astăzi, aceasta este principala cale de transmitere a contaminării la oameni. Bisphenolul este de asemeni prezent în recipientele cutiilor de conserve şi a băuturilor.

Bisphenolul este un perturbator endocrin

Efectele substanţei, care se regăseşte în urina a peste 90% dintre americani, face obiectul unor anchete în mai multe ţări. În Canada, de exemplu, folosirea sa este interzisă din octombrie 2008, iar în SUA, Autoritatea Americană pentru Alimente şi Medicamente a dat luna trecută un aviz în care îşi exprimă îngrijorarea cu privire la potenţialele efecte ale bisphenolului asupra fetuşilor şi a copiilor mici. "Bisphenol A este un perturbator endocrin, care are impact asupra tuturor sistemelor hormonale, chiar şi în doze mici, afirmă toxicologul André Cicollela, preşedintele reţelei pentru un mediu sănătos, cel care militează în favoarea interzicerii substanţei în Franţa. Numeroase studii efectuate pe animale au evidenţiat impactul acesteia asupra tulburărilor de comportament, asupra fertilităţii, a dezvoltării diferitelor tipuri de cancere, a diabetului şi a obezităţii".

Un studiu, publicat în revista Environmental Health Perspectives din octombrie 2009, a stabilit o legătură între contaminarea femeilor însărcinate şi agresivitatea observată ulterior la fetiţele lor, la vârsta de doi ani.

Substanţa e periculoasă chiar şi în doze mici

Potrivit lui Cicollela, studiile ştiinţifice bazate pe doza zilnic tolerabilă sunt astăzi "învechite", pentru că ele nu ţin cont de riscurile consumului chiar şi în doze mici de BPA. De altfel, în Franţa, tot mai mulţi reprezentanţi ai Stângii cer interzicerea acestei substanţe.

Pentru Afssa, studiile recente prezintă câteva vicii metodologice (date prea puţine, cantitate de animale insuficientă, absenţa unui grup de voluntari, incapacitatea de a lua în considerare expunerea la alte perturbatoare ale sistemului endocrin), care nu permit astfel concluzii clare asupra efectelor negative asupra sănătăţii umane.

Oamenii de ştiinţă formulează recomandări: elaborarea unei metodologii pentru a evalua riscurile perturbatorilor endocrini; obţinerea unor date care să demonstreze prezenţa BPA în laptele matern; studierea altor surse de expunere a materailelor în contact cu alimentele. Autoritatea Europeană privind Securitatea Alimentelor (EFSA) pregăteşte pentru luna mai un raport asupra BPA. Ministrul francez al Sănătăţii, Roselyne Bachelot, a afirmat, la finele lunii ianuarie, că va lua "măsurile de gestionare adecvate" în lumina noilor date ştiinţifice, mai scrie Le Monde.

Citește și: