263 vizualizări 5 ian 2010

Declaraţiile politice - prilej de bucurie publică, cel puţin pentru împătimiţii unui sport alb, extrem de elegant, considerat în România a fi unul de elită, şi anume golful. Deşi a recunoscut că nu joacă golf, ieri, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a spus că s-a gândit la construirea unui teren de golf lângă Capitală, şi anume la Snagov. Aici, precizează ea, există deschidere din partea primăriei locale, care vrea să pună la dispoziţie terenul.

"Este doar o idee pe care am avut-o pornind de la faptul că foarte mulţi iubitori de golf preferă să meargă în Ungaria şi Bulgaria să facă turism acolo", a zis Udrea, care a menţionat că iniţiativa acestui proiect nu a fost însă inclusă în proiectul bugetului de stat.

Cupa Snagovului pe insula lui Vlad Ţepeş

"E o veste îmbucurătoare", spune Sorin Dănescu, de la Viţa de Vie. Muzicianul recunoaşte că se bucură într-o dublă calitate, în cea de jucător de golf, dar şi în cea de locuitor al Snagovului. Este puţin contra firii, spune Dănescu. "De regulă, terenurile de golf se construiesc pe lângă obiective turistice, oraşe importante. Există însă cazuri când terenurile de golf sunt cunoscute ca entităţi în sine", spune muzicianul, oferind ca exemplu terenurile din Dubai ori celebrul St Andrews, unul dintre cele mai cunoscute din lume.

"Cum ar fi, se întreabă Dănescu, să transformăm Snagovul în destinaţie turistică graţie acestui teren de golf şi să avem chiar o cupă pe insula Snagov, unde se spune că este îngropat Vlad Tepeş? Se ştie cum este numit el de occidentali şi ce impact ar avea asta asupra jucătorilor de golf din străinătate". Deşi declară că nu este consultant în turism, ci "doar muzician şi om de televiziune" (n.r. Sorin Dănescu fiind prezentatorul emisiunii Ambientalia, difuzată de Pro Tv), Dănescu precizează că nu este suficient să faci un teren de golf deosebit în România, ci mai mult, "el ar trebui ulterior introdus şi într-un circuit profesionist de golf. Măcar un open pentru profesionişti ar trebui organizat anual aici, pentru că existenţa unui simplu teren nu reprezintă un motiv suficient pentru a aduce turişti".

Turcia, Austria, Africa de Sud, SUA - favoritele lui Pescariu

"Senzaţional", spune şi Dinu Pescariu. Aflat la volanul maşinii sale, pe o autostradă din Austria, fostul tenismen este un împătimit al golfului şi vorbeşte cu bucurie despre această pasiune a sa. El spune că România este, alături de Moldova şi Albania, printre singurele ţări care nu dispun de un teren de golf civilizat. "Nu orice investiţie într-un teren înseamnă teren de golf. Poţi să iei un tăpşan, să tunzi iarba şi să zici că-i teren", mai spune Pescariu.

El atenţionează că majoritatea locurilor unde se practică golf în România sunt improvizate. Mai mult, recunoaşte că, plăcându-i acest sport, recunoaşte diferenţele între diferitele terenuri pe care joacă.
Adesea preferă să meargă la bulgari - unde sunt terenuri bune în apropierea graniţei cu România, ori la Belek, în Turcia unde, "pe o rază de 30 de kilometri, ai 20 de terenuri cu 18 sau 27 de găuri. La noi+, există doar terenuri cu 9 găuri, cel mult", zice Pescariu. Potrivit sportivului, nu orice teren aflat într-un peisaj extraordinar poate fi numit teren de golf, mai ales "dacă nu este dotat corespunzător cu sistem de drenare şi cu unul de irigare".

"Am învăţat de la un antrenor englez, în Bulgaria, că designul nu-i mare lucru, importante pentru un jucător sunt cele ce nu se văd - respectiv drenarea şi irigarea, pentru că ele îmbunătăţesc jocul".

În ţară, Mugur Mihăescu preferă să joace pe PS3

Aceeaşi părere o are şi Mugur Mihăescu, un alt împătimit al acestui sport, aflat în vacanţa tradiţională de iarnă, la Miami, unde joacă golf. Artistul speră însă ca această iniţiativă lăudabilă să nu rămână doar o promisiune, "ca atâtea altele". El apreciază că achiziţia unui teren ar costa aproximativ 3 milioane de euro, iar construirea unui club house ar putea duce investiţia la 7 milioane. "Ar fi ideal să găsească un investitor ministerul", susţine actorul, precizând că preferă deocamdată să joace golf oriunde în lume, dar nu în România.

"În ţară joc doar pe Play Station 3, şi mai aproape merg la bulgari, la proştii noştri de vecini de care tot am râs că-s fraieri, iar că noi suntem deştepţi". Mugur Mihăescu spune despre golf că nu este o pasiune costisitoare - "e mai ieftină ca tenisul" - şi că, dacă ar exista un teren profesionist în România, ar cheltui maximum 2000 de euro într-un an pentru a practica golful.

Terenurile de golf din România - de nota 6

Practicant de 5 ani al sportului cu crose şi mingi albe, Lucian Viziru spune despre terenurile de sport din România că "sunt de nota 6, pe o scară de la 1 la 10". Totuşi speranţe există: "Se va construi un teren nou la Greaca, în Giurgiu, în cursul acestui an", spune actorul, conştient că un astfel de spaţiu ar atrage turiştii spre România.

Mai mult, expaţii de la noi ar avea unde juca, crede Viziru, care apreciază numărul pasionaţilor acestui sport undeva la 3000 de persoane. Orice teren îşi triplează valoarea când îşi adaugă titulatura de golf. Cel mai adesea, artistul preferă să plece în străinătate pentru a practica acest sport, în special la Balcik, în Bulgaria unde sunt două terenuri cu 18 găuri.

"Există un club, Lighthouse, unde un abonament anual costă 800 de euro - iar terenul are 18 găuri şi este omologat internaţional, în vreme ce la noi, la Clubul Diplomatic, abonamentul e de 1200 de dolari anual, iar terenul are doar 6 găuri", conchide artistul.

De unde ar putea proveni banii pentru teren

"Este un proiect, spune Elena Udrea. Ca să putem începe să-l demarăm, trebuie pe de o parte finanţare şi să zicem că am găsi în bugetul ministerului, dar ne-am gândit că poate reuşim să implementăm parteneriatul public-privat în România. Poate, mai spune şefa de la Turism, proiectul acesta se poate face într-un parteneriat între autoritatea publică locală şi un dezvoltator. Bulgarii au reuşit să aibă, înţeleg, vreo 13 terenuri de golf, aşa cum reuşesc să facă şi turism montan şi turism balnear, poate reuşim şi noi", a mai zis Elena Udrea, care a apreciat că proiectul ar putea costa câteva milioane de euro.

Citește și: