3023 vizualizări 8 iul 2014

Premiul i-a fost acordat clujeanului Dan Vodnar pentru vizibilitate internaţională în ceea ce priveşte munca sa. Una dintre invenţiile premiate ale tânărului, care este cercetător la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USMAV) din Cluj, este ambalajul cu acţiune antimicrobiană, potrivit Agerpres.

Dan Vodnar se ocupă cu obţinerea de polimeri din substanţe naturale, de mai mulţi ani. În timpul doctoratului, el a studiat posibilitatea obţinerii de bioplastic (PLA) din acid lactic.

Foto: Ziarul de Cluj

'Am făcut pixuri cu acest bioplastic, care se pot degrada în natură, în compost, undeva la cinci săptămâni, spre deosebire de pixurile convenţionale care se degradează în 200 de ani. 90 la sută din el este biodegradabil. 10 la sută reprezintă pasta. Apoi am lucrat într-un proiect european pe ideea aceasta a ambalajelor inteligente şi am încercat să găsesc o soluţie la problema aceasta a mâncărurilor 'ready to eat', care sunt uşor de consumat la birou, dar sunt uşor de contaminat. Listeria monocytogenes este una dintre bacteriile care pot să producă toxiinfecţii. În SUA, există studii care arată că undeva la 15 la sută din decesele cauzate de toxiinfecţie alimentară sunt produse de această listeria', a spus Vodnar.

Ambalajul antimicrobian este format din polimeri naturali extraşi din carapacea melcilor şi din alge şi are înglobat în el biomolecule din ceai verde, busuioc, mentă sau alte feluri de plante. Dan Vodnar a făcut apoi cercetări minuţioase asupra efectelor de inhibiţie pe care ambalajul le are asupra cărnii contaminate cu listeria.

'Contaminarea cărnii se poate face strict la suprafaţă, ea nu poate veni din interior şi este o contaminare ulterioară procesului de gătire. Sigur, producătorii adaugă multe E-uri din categoria conservanţilor care au şi activitate antimicrobiană. Dar întrebarea mea a fost de ce să adaugi conservanţi într-o cantitate atât de mare într-un produs când organismul tău nu are nevoie de ele', a spus Dan Vodnar, citat de Agerpres.

Ambalajul antimicrobian ar proteja astfel produsele, mai ales pe cele din carne, de contaminare cu listeria şi ar fi o soluţie care ar permite evitarea ingerării de conservanţi de către consumator.

Cercetătorul a inventat şi nişte etichete antimicrobiene pentru fructe şi legume. Ele sunt lipite ca nişte abţibilduri şi, atunci când produsul se introduce sub jetul de apă, se dezintegrează şi îl curăţă.

'Pe suprafaţa fructelor şi legumelor pe care le consumăm cu coajă există mucegaiuri şi drojdii. Eticheta este tot un biopolimer, o altă matrice decât la ambalaj, dar tot natural. El reduce cantitatea de microorganism de pe suprafaţa fructelor şi legumelor pe care le consumăm cu coajă', a spus Dan Vodnar.

El lucrează acum, împreună cu studenţii săi, la ideea unui ambalaj care să îmbrace tot fructul sau leguma, mai ales pentru cele care se comercializează şi fără coajă sau care stau foarte mult în galantar.

'Fructele se deshidratează foarte repede, se zbârcesc. Cu acest polimer închidem toţi porii, astfel încât apa să nu mai iasă din fruct, să nu se mai zbârcească, dar nici nu se mai strică atât de repede. Şi în afară de asta, măreşte posibilitatea de depozitare cu o perioadă destul de lungă şi fructul se menţine sănătos', a spus Vodnar.

Până în prezent, firme din SUA şi din Germania s-au arătat interesate de oportunitatea producerii ambalajelor antimicrobiene inventate de cercetătorul clujean, însă decizia de a investi în acesta reprezintă un proces îndelungat, deoarece ar fi necesară modificarea liniilor de producţie. O altă greutate în 'vinderea' pe piaţă a ideii ambalajului antimicrobian este aceea că nu are cine să se ocupe de marketing.

'Eu mă ocup de cercetare, nu am timp şi nici nu mă pricep să merg să stau de vorbă cu producători sau cu persoane care se ocupă de supermarketuri. Dacă ar fi cineva care să se ocupe de zona aceasta de marketing ar fi mult mai bine', a precizat Vodnar.

Premiul 'Danubius Award' (n.r. creat în 2011 de către Ministerul Federal Austriac pentru Ştiinţă şi Cercetare (BMWF), în colaborare cu Institutul regiunii danubiene şi a Europei Centrale, cu intenţia de a premia personalităţi cu rezultate ştiinţifice remarcabile din zona danubiană) se acordă în fiecare an cercetătorilor cu rezultate deosebite din acele ţări care fac parte din Strategia UE pentru regiunea Dunării, respectiv Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Moldova, Muntenegru, Serbia, Republica Slovacă, Slovenia, România şi Ucraina. Fiecare ţară desemnează, cu ajutorul unui juriu internaţional, un singur cercetător, pentru a fi premiat.

Pentru că anul acesta s-a decis şi instituirea unui premiu pentru tinerii cercetători, aceştia au primit din partea Germaniei ocazia de a vizita acele institute ştiinţifice care li se par interesante pentru munca lor, în care apoi, dacă doresc, pot să se angajeze, notează Agerpres.

Citește și: