Firuta Flutur
Vasile Măgrădean
1187 vizualizări 15 apr 2016

Ramona Duminicioiu, responsabil al campaniei de seminţe în cadrul Asociaţiei Eco Ruralis, a declarat, pentru MEDIAFAX că în catalog sunt cuprinse atât informaţii practice despre cum se cultivă şi cum se salvează seminţele, dar descrieri privind varietăţile puse la dispoziţie.

”Am editat Catalogul seminţelor ţărăneşti, care este unic la nivel naţional, şi care conţine atât informaţii practice despre cum se cultivă şi cum se salvează seminţele, dar prezintă şi o descriere a varietăţilor pe care le avem la dispoziţie. În catalogul pe 2016 avem 89 de varietăţi din 27 de specii de legume, cereale, plante medicinale şi plante aromatice. În viitor, dorim să ne extindem activitatea şi să lucrăm şi pe viţă de vie, pomi fructiferi şi alte materiale”, a precizat Duminicioiu.

Potrivit acesteia, în România mai sunt peste 4,7 milioane de ţărani activi care au contribuit la menţinerea multor soiuri ţărăneşti în gospodăriile lor, situaţia din ţara noastră fiind puţin mai bună faţă de a state.

”Cu toate acestea, înregistrăm o scădere a varietăţilor ţărăneşti a soiurilor de legume, plante aromatice, cereale, flori. Printre motivele care duc la dispariţia seminţelor sunt îmbătrânirea populaţiei, faptul că seminţele şi cunoştinţele nu se mai transmit mai departe în acelaşi ritm cu care au fost transmise cu generaţii în urmă. Seminţele ţărăneşti, din punct de vedere legislativ, sunt ilegale, adică legislaţia pentru producerea şi comercializarea de seminţe în România prevede nişte criterii create pentru hibrizi şi seminţe tehnologice moderne şi care nu pot fi îndeplinite de seminţele ţărăneşti. Sunt criterii aliniate la legislaţia internaţională. În plus, aceste seminţe nici nu se pot vinde”, a mai spus reprezentantul Eco Ruralis.

Ramona Duminicioiu a explicat că seminţele hibride sunt uniforme şi stabile, toate produsele semănând la fel şi comportându-se la fel la condiţiile de mediu, în timp ce seminţele ţărăneşti nu sunt uniforme şi nici stabile, dar au o diversitate genetică mare, au calităţi importante pentru agricultură şi alimentaţie, iar producţia este mare.

”Seminţele ţărăneşti se pot recunoaşte uşor, indiferent despre ce soi este vorba. Acestea germinează de la un an la altul fără nici o problemă în timp ce hibrizii îşi pierd din fertilitate de la o generaţie la alta, au o rezistenţă mai ridicată în câmp şi o capacitate crescută de adaptare la un mediu nou. Iar gustul este cel care face diferenţa între o sămânţă ţărănească şi una hibridă, fiind un gust autentic şi natural de legumă. Dacă luăm de exemplu o roşie, se pot vedea diferenţele. Roşia din sămânţă hibrid este făcută să reziste la transport, să reziste mult pe rafturile magazinelor, deci este adaptată unor nevoi de marketing, în timp ce o roşie din sămânţă ţărănească este adaptată unor nevoi nutritive şi culinare, poate fi folosită şi la bulion. Din cea hibridă nu se pot face bulion sau murături, ci se poate doar consuma direct”, a precizat aceasta.

Ramona Dumincioiu a subliniat că asociaţia are mai multe surse de colectare a seminţelor, care provin în primul rând de la cei peste 3.000 de membri din toată ţara, de la cătune pe Dunăre până în vârful muntelui, apoi din cadrul unor evenimente, de la Banca de Gene sau din cadrul unor întâlniri internaţionale, unde au loc schimburi de seminţe de la ţărani.

”Avem 25 de producători de sămânţă în asociaţie şi colaborăm cu USAMV Cluj-Napoca unde avem o colecţie de 2.000 de varietăţi dintre care 300 sunt roşii (tomate)”, a mai subliniat aceasta.

Eco Ruralis a distribuit până acum seminţe la peste 1.400 de familii din toată ţara, peste 90% fiind de la ţară, fiind distribuite anual peste 10.000 de plicuri, iar în fiecare plic este o cantitate dublă de seminţe decât în plicurile în care se vând seminţele hibride.

”Seminţele noastre sunt gratuite, pentru că avem programul prin care le promovăm şi încercăm să ajungă în mâinile ţăranilor şi creăm proiecte care ne ajută să susţinem costurile producţiei şi distribuţiei”, a mai prcizat Ramona Duninicioiu.

Aceasta a reclamat faptul că, în România, sunt implementate reguli noi, care prevăd ca toţi fermierii care primesc subvenţii în agricultură trebuie să prezinte facturi şi dovezi că au cumpărat seminţe din surse certificate, hibridă sau modernă şi nu au folosit seminţe din producţia proprie, ”iar acest lucru duce la marginalizarea seminţelor ţărăneşti”. ”Fermierul care nu a depus la dosar factura pe seminţe nu poate primi subvenţii. Nici administratorii privaţi de pieţe nu mai lasă ţăranii să vândă seminţele ţărăneşti, în plus se înregistrează o publicitate agresivă din partea firmelor care produc seminţe, astfel că ţăranii au ajuns să le folosească după ce li s-a tot spus că numai acelea sunt bune”, a menţionat reprezentatntul Eco Ruralis.

Asociaţia îşi propune ca, în perioada următoare, să înceapă un dialog cu Ministerul Agriculturii pe tema legislaţiei seminţelor în care să ceară modificarea legii, astfel încât să se permită şi vânzarea de seminţe ţărăneşti, iar ţăranii să aibă beneficii economice de pe urma producţiei de sămânţă, ”pentru că sunt cei mai legitimi actori din agricultură care să lucreze şi să beneficieze de un venit de pe urma muncii lor”.

”Nu este normal să realizeze venituri doar firmele producătoare de sămânţă de proastă calitate, care nu se pot cultiva fără chimicale, care sunt nesănătoase”, a conchis Duminicioiu.

Citește și: