Gandul.info
Silviu Bănilă
2028 vizualizări 28 feb 2018

Trupele commando ştiau însă că o misiune similară britanică s-a soldat cu un eşec răsunător. Două planoare care transportau soldaţi s-au prăbuşit în timp ce se deplasau către ţintă. Supravieţuitorii au fost prinşi de germani, care i-au torturat şi executat. Norvegienii ar fi avut aceeaşi soartă, scrie Business Insider, care evocă un moment glorios din istoria armatei norvegiene.

28 februarie marchează a 75-a aniversare a Operaţiunii Gunnerside şi amintirea acelor zile rămâne puternică, atât în Norvegia, cât şi în restul lumii. Sabotajul de iarnă asupra fabricii de chimicale Vemork din Telemark (Norvegia ocupată de nazişti) a fost una din cele mai curajoase misiuni din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Savanţii germani au rămas luni de zile în urmă şi au permis SUA să depăşească Germania în producţia primei bombe atomice. Primul test atomic din SUA a avut loc în data de 7 mai 1945, ziua în care Germania a capitulat. Sabotajul commando-ului norvegian a dus la evitarea unei posibile victorii a naziştilor.

Apa grea, aurul naziştilor

Colonelul Tronstad, profesor de chimie, le-a spus oamenilor săi că fabrica din Vemork produce „apă grea”, un ingredient important în dezvoltarea armelor germane. Dincolo de asta, trupele nu ştiau nimic despre bombele atomice sau cum se foloseşte apa grea.

În loc să repete strategia britanicilor, care au trimis zeci de soldaţi cu planoarele, alături de arme şi biciclete (!), pentru a traversa ţinuturile înzăpezite şi a lansa un atac direct asupra fabricii, norvegienii au mizat pe o strategie alternativă. Armata norvegiană a paraşutat un grup de schiori experimentaţi în sălbăticia din jurul fabricii. Aceştia erau înarmaţi cu arme uşoare şi au schiat rapid către uzină, folosindu-se de inteligenţă, nu de forţă, pentru a distruge fabrica de apă grea cu explozivi.

Şase soldaţi norvegieni au fost detaşaţi pentru a se întâlni cu alţi patru camarazi în zona obiectivului. La sol, aceştia au fost aşteptaţi de un spion norvegian. Grupul de 11 persoane s-a deplasat lent spre fabrica vizată.

Uzina Velmork se afla pe un deal, lângă o râpă, care funcţiona ca un „gard de protecţie”. Soldaţii norvegieni şi-au dat seama că nu ar fi avut sens să atace gărzile înarmate până în dinţi care păzeau podul spre fabrică. Noaptea, norvegienii au descins la marginea râpei, au traversat râul îngheţat şi au urcat spre fabrică, evitând podul bine păzit. Germanii credeau că văgăuna îi va proteja de orice atac, astfel încât nu s-au păzit împotriva unui asemenea scenariu. Norvegienii au reuşit să ajungă la apa grea, bazându-se pe hărţile furnizate de rezistenţă, formată din angajaţi ai uzinei. Odată poziţionaţi în interior, au programat dispozitivele explozive şi au plecat rapid. Aceştia au reuşit să evadeze după explozie, când scenele s-au derulat haotic. Nu au fost pierderi de vieţi omeneşti şi nu s-a tras niciun foc de armă, din nicio tabără.

În exteriorul fabricii, soldaţii din commando s-au despărţit şi au schiat până în Suedia, ţară neutră. În cele din urmă, fiecare a ajuns la baza norvegiană din Marea Britanie. Naziştii au reuşit să reclădească fabrica de apă grea. La rândul lor, bombardamentele aliate nu au fost eficiente în vederea distrugerii fabricii. Din nefericire pentru germani, lovitura dată de commando-ul norvegian a fost fatală. Încercarea naziştilor de a face o bombă atomică a rămas nefinalizată. În prezent, nu mai auzim vorbindu-se despre apa grea. Tehnologia modernă de producţie a bombelor atomice urmează altă cale. Cândva, apa grea era însă una din cele mai periculoase substanţe din lume şi soldaţii curajoşi norvegieni şi britanici au luptat în mod eroic pentru a sista producţia acesteia de către Adolf Hitler.

Citește și: