13727 vizualizări 15 mai 2014

MARIA GAETANA AGNESI, născută pe 16 mai 1718, la Milano, a fost o femeie-matematician, lingvist şi filozof italiană. Ei i se atribuie scrierea primei cărţi în care sunt tratate atât calculul diferenţial, cât şi cel integral. MARIA GAETANA AGNESI a luptat pentru emanciparea femeii şi accesul ei la educaţie. În tinereţe, AGNESI şi-a manifestat aptitudinile pentru limbi străine. MARIA GAETANA AGNESI a dezbătut cu numeroşi oameni de ştiinţă probleme ca: propagarea luminii, transparenţa corpurilor, studiul geometric al curbelor.

Ulterior, MARIA GAETANA AGNESI s-a călugărit, intrând în ordinul Ordre des Soeurs Bleues, şi şi-a dedicat întreaga viaţă studiului matematicii. AGNESI a scris o lucrare despre calculul diferenţial şi integral pe care a publicat-o în 1748 şi care ulterior a fost tradusă în engleză şi franceză.

MARIA GAETANA AGNESI a studiat curba de ecuaţie carteziană, xy^2=a^2(a-x), care ulterior a fost numită Bucla lui AGNESI. Aceasta mai fusese studiată şi de Fermat (1666) şi Guido Grandi în 1703.

Din cauza faptului că era femeie, MARIA GAETANA AGNESI nu a fost admisă în cadrul Academiei Franceze, dar în schimb a intrat la cea italiană, care s-a dovedit mai liberală.

Spre sfârşitul vieţii, ea s-a dedicat operelor de caritate, ajutând bătrânii şi persoanele nevoiaşe. A murit săracă într-un azil de bătrâni.

Viaţa MARIEI GAETANA AGNESI a fost descrisă de Paolo Frisi, într-o carte din 1799, şi de Bianca Milesi-Mojon, în 1836.

AGNESI nu avea mai mult de 8 ani când a prezentat un discurs de o oră în latină în faţa intelectualilor milanezi despre dreptul femeilor la educaţie. Din cauza studiului excesiv, ea s-a ales cu o boală misterioasă încă de la 12 ani, care se manifesta prin convulsii foarte puternice.

MARIA GAETANA AGNESI. Diverse portrete ale MARIEI GAETANA AGNESI

MARIA GAETANA AGNESI a scris două cărţi, „Institutioni analitiche” (1748) şi „Propositiones philosophies” (1783).

Bucla lui Agnesi (cunoscută şi sub numele „cubica lui Agnesi”) este o curbă plană studiată pentru prima dată de MARIA GAETANA AGNESI ‎‎ în 1748, în lucrarea sa ''Instituzioni analitiche ad uso della gioventù italiana'' (prima lucrare matematică scrisă de o femeie şi care a rezistat timpului). Mai fusese studiată şi de Fermat (1666) şi Guido Grandi în 1703. Curba se obţine astfel: se consideră dreapta OB care trece prin originea axelor de coordonate şi intersectează cercul de rază a şi centru (0, a) pe care se alege punctul de abscisă identică cu cea a punctului de intersecţie a dreptelor OB şi y=2a, iar ca ordonată identică cu cea a punctului de intersecţie dintre OB şi cerc.

Bucla lui Agnesi este cunoscută şi sub numele de Vrăjitoarea lui Agnesi, deoarece o curbă cubică cunoscută în Italia ca Versiera, care a fost confundată cu versicra (“vrajitoare”) şi tradusă în engleză ca: “Vrăjitoarea lui Agnesi“:

MARIA GAETANA AGNESI. Google Doodle dedicat savantei

Astfel, noul logo al motorului de căutare online prezintă un portret al acesteia, precum şi imaginea curbei de ecuaţie carteziene, care ulterior a devenit cunoscută drept bucla lui Agnesi. 

Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

MARIA GAETANA AGNESI, Oracolul celor 7 limbi

Agnesi a fost primul copil al unui înstărit negustor bogat de mătase care a pus-o în legatura cu cei mai buni profesori ai timpului. Era un copil căruia deja de la vârsta de 9 ani i s-a atribuit supranumele de “Poliglotte ambulante” sau „Oracolul celor şapte limbi”: pentru că vorbea fluent: latina, greaca, franceza, ebraica şi câteva limbi orientale. A studiat geometria, analiza şi filosofia. La 32 ani, a ajuns prima matematiciana prof. univ. elogiata la Bologna. A studiat secţiunile conice, a studiat curba y^2(2a – x) = a^3 , numita “bucla lui Agnesi”, pe care o găsim astazi şi sub formele: x^2y =4a^2(2a–y) sau x^2y = a^2(a – y) .

La vârsta de 20 de ani a scris “Propositiones philosophicae” (“teoremele filozofiei”) o serie de eseuri filozofice şi istorice de inspiraţie newtoniană, bazate pe discuţiile avute cu cei care o vizitau la invitaţia tatălui ei. A fost publicată în 1738. Frecvent în scrierile ei se întâlneşte tema educaţiei femeii.

“Instituzioni analitiche ad uso della gioventù italiana” (“institutii analitice pentru tinerii italieni-1748″), cea mai cunoscută lucrare a sa, în două mari volume a condiţionat remarcabil o cuprinzătoare şi sistematică tratare a algebrei şi analizei, incluzând de asemenea şi dezvoltarea integralelor şi calculele diferenţiale. Lucrarea scrisă de MARIA GAETANA AGNESI cuprinde trei mari capitole: în primul capitol se regăseşte problema cantităţilor finite, problemele elementare de tangenţă, minim, maxim şi a punctelor de inflexiune. Cel de-al doilea capitol se referă la analiza cantităţilor infinite şi a calculelor integrale. Al treilea capitol expune metoda inversă a tangentelor şi a ecuaţiilor diferenţiale. Lucrarea a constituit o bază pentru lucrările lui Euler, fiind apoi tradusă în limba engleză de Colson, prof. la Univ. din Cambridge şi în limba franceză de către Autelmy, cu o notă de Bossut.

MARIA GAETANA AGNESI. Pe urmele Hypatiei
 
Hypatia s-a născut în Egipt, la Alexandria, în jurul anului 350 şi a fost prima femeie matematician cunoscutムîn istorie. Pe lângă matematică, ea s-a interesat de astronomie şi filozofie, fiind adepta teoriilor lui Platon şi Aristotel. A fost ucisă de o mulţime creştină furioasă fie în anul 370, fie în 415. Nu se ştie cu exactitate, iar dezbaterea cu privire la anul exact al decesului ei continuă.

MARIA GAETANA AGNESI a murit în luna mai 1799, probabil din cauza hidrotoraxului (acumulare de lichid în cavitatea pleurală). Aportul ei la dezvoltarea matematicii a fost considerabil, şi asta nu doar din cauza faptului că Leibniz murise în 1716 şi Newton în 1727, neavând practic contemporani de renume cu care să colaboreze, dar şi pentru limbajul savant în care şi-a scris operele. „Nu cunosc nici o lucrare de acest gen, care este mai clară, mai metodică sau mai cuprinzătoare decât „Instituzioni analitiche” a dumneavoastră. Nu există o asemenea operă în nici o oricare altă limbă care să poate ghida mai sigur, să-i conducă mai repede pe cei care doresc să avanseze în ştiinţa matematicii. Admir mai ales arta care vă aduce concluziile în conformitate cu metodele împrăştiate printre lucrările de geometrie şi obţinute prin metode atât de variate”, se arată într-un extras dintr-o scrisoare a Papei Benedict al XIV-lea către MARIA GAETANA AGNESI.

SILVIA CREANGĂ (1894 – 1952) - prima româncă doctor în matematică, influenţată de MARIA GAETANA AGNESI

Exemplu de emancipare reprezentat de MARIA GAETANA AGNESI a influenţat-o pe Silvia Creangă, prima femeie româncă doctor în matematici. Aceasta s-a născut la Adâncata – Dorohoi, fiind fiica cea mare a primarului localităţii, Luca Creangă (neavând niciun grad de rudenie cu scriitorul Ion Creangă (1837 – 1889) ). Şcoala primară o face la Piatra Neamţ şi apoi urmează (prin concurs ) Şcoala centrală de fete din Bucuresti cu profil modern ceea ce o va face să dea diferenţe pentru liceul real la Liceul Naţional dinIaşi. Astfel în 1913 este bacalaureată pentru ambele secţii liceale şi se înscrie la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi unde îi va avea ca profesori pe Vera Myller (1880 – 1970), Al. Myller (1879 – 1965) şi V. Vâlcovici (1885 – 1970) care vor avea o mare influenţă asupra formării sale intelectuale.

În 1917 este licenţiată în matematici şi după promovarea examenului de capacitate pentru învăţământul secundar va lucra ca profesoară la Liceul „Oltea Doamna” (1920 – 1944) contribuind la formarea altor matematiciene remarcabile (Florica Câmpan (n. 1906), Viorica Ionescu – Cazimir (n. 1919), Cabiria Andreian Cazacu (n. 1928)). În 1925 devine doctor în matematici cu teza „Direcţii ciclifiabil conjugate. Curbe cu curbura normală constantă”, în faţa unei comisii prezidatede Al. Myller şi din care făcea parte şi S. Sanielevici (1870 – 1963). Din 1944 până în1952 va preda la un liceu de fete din Bucureşti şi la alte licee bucureştene, unde a fost transferată. Nu a pătruns în învăţământul superior, dar a format mulţi renumiţi profesori universitari printre care si fratele său, Ion Creangă (n. 1911), viitor rector al Universităţii ieşene. A elaborat 4 articole şi o culegere de probleme.

Citește și: