Cristian ANDREI
49899 vizualizări 6 aug 2013

Gândul vă prezintă lista integrală a celor 108 primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene care au fost declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională Integritate din 2008 până în prezent. Numele acestora apare într-un răspuns al ANI la solicitarea gândul referitoare la aleşii locali declaraţi incompatibili.

Din cauza investigaţiilor ANI, liderii PNL şi PSD din teritoriu au cerut conducerii USL modificarea legii 161/2003, cea care reglementează situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese. Premierul Victor Ponta a tras semnal de alarmă, susţinând că de fapt numărul aleşilor locali care se află în această situaţie este mult mai mare, aproape jumătate dintre primari fiind incompatibili. El a adăugat că se va întâlni cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ANI pentru a vedea cum se poate modifica legea. Premierul s-a întrebat retoric dacă nu cumva, în această situaţie, ar trebui făcute noi alegeri locale.

Primarul municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, care a fost declarat incompatibil de ANI, a afirmat că modificarea legii 161/2003 este „obligatorie” şi că puterea nu trebuie să aştepte ca primele decizii nefavorabile împotriva aleşilor locali să fie date de instanţele de judecată.

Ministerul Justiţiei, condus de Robert Cazanciuc, a dat însă un aviz negativ actului normativ iniţiat de aleşii locali de modificare a legii 161/2003, deşi acesta era susţinut chiar de vicepremierul Dragnea.  În mai multe întâlniri pe care le-a avut Dragnea cu aleşii locali, aceştia i-au cerut modificarea "de urgenţă" a legii incompatibilităţilor. Ei insistă pentru o iniţiativă legislativă, dacă modificarea legii a picat în zona guvernamentală.

Verificările ANI în privinţa aleşilor locali sunt în curs de desfăşurare, numărul celor care au fost declaraţi incompatibili nefiind definitiv.

 

Ce prevede legea care poate decapita administraţia locală

Primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene care au fost declaraţi incompatibili de ANI încearcă să îşi câştige dreptatea în instanţă. Ei consideră că prezenţa lor în AGA ale societăţilor comerciale aflate în subordinea lor nu reprezintă o incompatibilitate. Principala bătaie de cap pentru aleşii locali o reprezintă legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

La articolul 87, litera f, al acestei legi se prevede că funcţia de primar, preşedinte al Consiliului judeţenea este incompatibilă cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional.

Liderii locali recunosc că au făcut parte din aceste adunări generale, dar susţin că este o „eroare” ca prezenţa lor acolo să fie considerată incompatibilitate, deoarece ei „reprezintă interesele comunităţii”. Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, care a pierdut la prima instanţă procesul cu ANI, a declarat pentru gândul: „pe cine să pui în AGA ca reprezentant al tău? Pe nenea Ion? După cum interpretează ANI, nici pe funcţionarii publici, pe nimeni din CJ. Chiar suntem între ciocan şi nicovală”.

La articolul 89 al legii 161/2003 se prevede: “calitatea de ales local este incompatibilă şi cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean”.

Primarul Sibiului Klaus Iohannis şi preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, declaraţi incompatibili de ANI, se apără afirmând că ei au făcut parte dintr-o AGA a unui operator regional, nu a unui operator local.

În răspunsul trimis gândul de ANI, se precizează că „în conformitate cu dispoziţiile art.2 g1) din Legea nr. 51/2006, prin operator regional se înţelege operatorul societate comercială cu capital social integral al unora sau al tuturor unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice. Operatorul regional asigură furnizarea/prestarea serviciului/activităţii de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale asociate, administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora, precum şi implementarea programelor de investiţii publice de interes zonal ori regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau, după caz, dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activităţi, realizate în comun în cadrul asociaţiei. Operatorul regional se înfiinţează în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice,inclusiv prin modificarea actelor constitutive ale operatorilor existenţi subordonaţi autorităţilor administraţiei publice locale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Din coroborarea textelor de lege mai sus enunţate, rezultă faptul că participarea primarilor şi a preşedinţilor de Consilii Judeţene în Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară, generează o stare de incompatibilitate în situaţia în care, la nivelul judeţului respectiv, Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară constituie un operator regional în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 31//1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Agenţia Naţională de Integritate contrazice argumentaţia aleşilor locali, precizând în răspunsul pentru gândul că faptul că un operator local a dobândit ulterior şi calitatatea de operator regional care asigură furnizarea/ prestare servicii/ activităţi de utilitate publică nu-i schimbă calitatea de societate comercială de interes local.

ANI susţine că unităţile administrativ teritoriale aveau posibilitatea de a desemna un reprezentat al lor în AGA, dar cu respectarea legii, fără a se încălca regimul incompatibilităţilor.

Cei de la ANI le transmit celor din teritoriu nu se pot scuza nici prin faptul că prefectul şi secretarul nu i-au atenţionat asupra încălcării legii, deşi acest lucru se întâmplase.

Cum a ajuns judeţul Constanţa pe primul loc la incompatibili

Prezenţa preşedintelui CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, dar şi a mai multor primari din judeţ în Compania RAJA SA, a făcut ca judeţul să aibă cei mai mulţi aleşi locali incompatibili.

„Trebuie precizat că Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare nu face distincţia între societăţi comerciale de interes local şi societăţi comerciale de interes judeţean, aşa cum rezultă din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată. Astfel, din dispoziţiile coroborate ale celor două legi menţionate, rezultă că sintagma societăţi comerciale de interes local la care se referă Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare cuprinde şi societăţile comerciale de interes judeţean”, se arată în răspunsul Agenţiei Naţionale de Integritate.

Potrivit documentului citat, până în prezent, nu s-a identificat vreo situaţie de „încălcare  a  regimului juridic al conflictelor  de  interese  de  către  aleşi locali - membri în cadrul unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară”.

Citește și: