Ana Petrescu
70 vizualizări 11 apr 2019

În aceeaşi zi au fost invitaţi şi reprezentanţii ALDE, însă preşedintele partidului Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că membrii formaţiunii nu vor participa la discuţii, motivând că i se pare deplasat să meargă la consultări depsre justiţie când Iohannis nu vrea să îl revoce pe procurorul general Augustin Lazăr.

„Chiar dacă nu am mari aşteptări de la domnul Iohannis asta nu înseamnă că noi nu trebuie să avem principii. Mi se pare complet deplasat să mergem să discutăm despre justiţie când unul dintre diriguitorii ei se dovedeşte un zelos fost procuror comunist care nu a ezitat să-şi clădească cariera pe lacrimile şi suferinţele deţinutilor politici. (...) Aş vrea să cred că cele câteva zeci de dosare pe care domnul Lazăr i le-a închis domnului Iohannis nu sunt motivul pentru care acesta din urmă nu ia decizia revocării procurorului general. Cum la fel aş vrea să cred că domnul Iohannis nu este şantajat de domnul Lazăr cu dosarul soţiei domnului preşedinte”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, într-un interviu acordat, luni, MEDIAFAX.

Şeful statului a avut consultări, joi, cu PNL, USR, PMP, UDMR şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Ludovic Orban a declarat, după consultările cu preşedintele Klaus Iohannis pe tema situaţiei în justiţie, că liberalii vor garanta românilor că voinţa exprimată la referendum va presupune obligaţia PNL de a o transpune în Constituţie şi legislaţie.

Preşedintele USR Dan Barna, a afirmat, joi, după discuţiile cu şeful statului, că cele două întrebări la referendumul din 26 mai sunt foarte apropiate de temele deja transmise Parlamentului. La rândul său, liderul PMP Eugen Tomac a anunţat că delegaţia partidului i-a propus lui Iohannis trei teme din care ar putea alege una pe care s-o includă ca întrebare la referendum, şi anume un număr de 300 de aleşi, eliminarea pensiilor speciale şi revenirea la alegerea în două tururi a primarilor.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a spus că partidul său susţine eliminarea ordonanţelor de urgenţă din legiferearea Guvernului, cu excepţia situaţiilor de criză, catastrofă sau război.

În schimb, liderul grupului parlamentar al minorităţilor, Varujan Pambuccian, a explicat, ulterior consultărilor, că există organizaţii de minorităţi care susţin referendumul pe justiţie de pe 26 mai, unele care nu s-au exprimat, dar există şi organizaţii care nu susţin. El a adăugat că trendul general este de susţinere.

La finalul consultărilor de joi, şeful statului a anunţat că PNL, USR, PMP, UDMR şi minorităţile naţionale au îmbrăţişat ideea referendumului. El a mai precizat că va spune care sunt întrebările de la referendum, după răspunsul Parlamentului.

Pe 1 aprilie, Klaus Iohannis a anunţat că va adresa Parlamentului o nouă consultare care lărgeşte aria de cuprindere pentru referendum, pentru a-l face „mai eficient şi mai puternic”.

La patru zile distanţă, şeful statului a spus că cele două teme, transmise Legislativului, ca fiind de interes naţional care urmează să fie puse în discuţie la referendumul din 26 mai sunt: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie şi interzicerea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe.

Citește și: