Diana Grigore
526 vizualizări 25 oct 2018

Aproape jumătate din articolele reclamate în obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Opoziţie, Klaus Iohannis şi ÎCCJ, au fost declarate neconstituţionale, au mai precizat sursele menţionate.

Judecătorii Curţii Constituţionale au avut în dezbatere, în şedinţa de plen de joi, sesizările făcute de preşedintele Klaus Iohannis, de partidele din Opoziţie şi de către ÎCCJ asupra legii de modificare a Codului Penal şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Curtea Constituţională a amânat în mai multe rânduri pronunţarea în cazul sesizărilor făcut de partide, şeful statului şi ÎCCJ cu privire la modificarea Codului Penal.

Obiecţiile au fost formulate de un număr de 110 deputaţi PNL, PMP, USR şi neafiliaţi, precum şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi de şeful statului, Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR, pe 25 iulie, în legătură cu modificările aduse de către Parlament Codului Penal şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Iohannis argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că dezbaterea şi adoptarea de către Senat a proiectului care aduce modificări Codului Penal încalcă Constituţia, în sensul că depăşeşte termenul constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, termen care, arată şeful statului, s-a împlinit pe 16 iulie, însă iniţiativa legislativă a fost adoptată pe 3 iulie de către Senat şi pe 4 iulie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

"Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile prevăzut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentală este un termen ce priveşte raporturile constituţionale dintre autorităţile publice, respectiv raporturile dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, şi între acestea şi Guvern, pe de altă parte. La împlinirea acestuia, dreptul şi, totodată, obligaţia primei Camere competente să dezbată o iniţiativă legislativă încetează, legea considerându-se adoptată în forma depusă de iniţiator. Ca efect al împlinirii acestui termen, se naşte dreptul Camerei decizionale de a se pronunţa asupra iniţiativei adoptate în condiţiile art. 75 alin. (2) şi de a decide definitiv. De asemenea, împlinirea acestui termen are consecinţa imposibilităţii membrilor primei Camere competente de a mai formula amendamente, dincolo de acest interval de timp stabilit de Constituţie propunerile parlamentarilor sau ale comisiilor nemaifiind admisibile. Aceeaşi este şi consecinţa pentru Guvern care, dincolo de acest termen, nu mai poate formula şi depune amendamente cu privire la legea respectivă în cadrul primei Camere sesizate, nu mai poate solicita dezbaterea acesteia în procedură de urgenţă sau înscrierea ei cu prioritate pe ordinea de zi, toate aceste drepturi putând fi exercitate de Guvern doar în cadrul Camerei decizionale", se arată în textul sesizării şefului statului, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Astfel, Iohannis susţine, în textul sesizării că atât Codul penal, cât şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt neconstituţionale deoarece încalcă următoarele aspecte: "1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor nu a fost constituţional întrunită; 2. legea nu a fost înscrisă în mod expres pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor, aceasta nefiind adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată şi nici înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor la momentul emiterii Deciziei Preşedintelui Camerei Deputaţilor de convocare în sesiune extraordinară".

PNL, USR şi PMP au sesizat CCR, pe 5 iulie, asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului Penal, susţinând că peste 30 de articole sunt neconstituţionale, printre care şi cel care referitor la abuzul în serviciu, cât şi abrogarea articolului privind neglijenţa în serviciu.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 4 iulie, proiectul care aduce modificări la Codul Penal, cu 167 de voturi pentru 97 împotrivă, 19 abţineri, în calitate de for decizional, după ce iniţiativa a trecut de Senat pe 3 iulie.

Citește și: