31 vizualizări 1 aug 2007

În România, ecologia a fost o oportunitate politică, nicidecum o mişcare pornită din raţiuni civice. Într-una din cele mai murdare ţări ale Europei, mişcarea ecologistă a rămas strict o afacere politico-financiară, fără o componentă militantă şi cetăţenească, de unde şi eşecul tuturor formaţiunilor „verzi” înfiinţate cu zecile după 1989. Astăzi, pe scena internă, cel mai vizibil partid ecologist este PER, o formaţiune de sub 1%, fără personalitate şi fără personalităţi, dar cu un mare potenţial: blazonul „verzilor” europeni, pe care politicieni sau oameni de afaceri români vor încerca, până la alegerile pentru Parlamentul European, să şi-l prindă la rever.

Cine e PER. Un partid ecologist, care spune că s-a fondat în ilegalitate, încă din 1978. După 1989, cel mai cunoscut preşedinte al PER a fost Otto Weber. În prezent, şeful partidului este Petru Lificiu, contestat însă puternic de o aripă „dizidentă”. La ultimul Consiliu Naţional al PER, desfăşurat în urmă cu două săptămâni, puciştii au încercat să-l răstoarne pe Lificiu, care nici măcar nu era prezent la şedinţa propriului partid. Principalul reproş făcut preşedintelui a fost că a dus partidul de la 1,4% la 0,4% şi că a încercat alianţe cu alte formaţiuni de unul singur. S-a supus la vot şi Lificiu a rămas în funcţie.

Care este importanţa PER. Ca partid care a ocupat plaja ecologismului în România, PER reprezintă o miză politică şi o mare afacere. Ecologismul este la modă în Europa şi în lume, milioane de dolari fiind pompaţi în proiecte privind, în esenţă, protecţia mediului. Din punct de vedere politic, ecologiştii sunt o forţă în creştere în Europa şi o voce distinctă în Parlamentul European, acolo unde constituie al cincilea grup ca mărime. Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană numără 42 de deputaţi, cei mai mulţi (13) fiind germani. România nu are niciun reprezentant în acest grup care este format, în majoritate, din parlamentari din „vechea Europă”, germani, englezi, francezi sau olandezi. Afilierea românilor la „verzi” devine, prin urmare, din nou o chestiune de oportunitate, prin prisma unei ideologii în expansiune, care antrenează vizibilitate, forţă politică şi, nu în ultimul rând, bani. Iar PER este „ventuza” cea mai la îndemână pentru a face joncţiunea cu marea mişcare ecologistă europeană.

Cine cumpără mişcarea ecologistă. Chiar nesemnificativ în plan intern, partidul ecologiştilor a devenit, de câteva luni, un actor important în calculele politice care se fac de obicei în ajun electoral. Există mai mulţi pretendenţi care ar dori să-şi apropie PER. Cel mai hotărât pare Gigi Becali, care conduce un partid nou şi puternic în sondajele de opinie, dar fără tradiţie. Drept urmare, după ce şi-a cumpărat palat, Becali caută şi un mariaj politic cu un partid de familie bună, de la care să ia blazonul. Negocierile dintre PNG şi PER au început şi ar trebui să se finalizeze în toamnă, când ar putea să se nască Partidul Noua Generaţie Ecologist Creştin Democrat. Noua formaţiune ar avea şanse să intre în Parlamentul European, unde s-ar afilia fie la populari (unde ar fi o voce mică într-un grup mare), fie la Grupul Verzilor (unde ar fi o voce grea într-un grup ceva mai mic). O altă tentativă de alianţă/fuziune cu verzii vine de la PSD, via Ion Iliescu.

Un ecologist convins, preşedintele de onoare al PSD a avut o tentativă de a crea un mare pol de stânga, în care să intre şi PER. Cum polul însemna, în esenţă, o alianţă de partide, conducerea PSD s-a arătat sceptică în privinţa proiectului, însă nu a abandonat ideea absorbirii ecologiştilor, mai ales că preşedinte al PER este Petru Lificiu, fostul ministru pesedist al Mediului în guvernarea Năstase, despre care s-a spus că a fost infiltrat în mişcarea ecologistă tocmai pentru a o deturna spre social-democraţi. În fine, ecologiştii i-au suscitat interesul şi omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, un mare amator de construcţii politice. Informaţia vine de la Dan Andronic, fost consilier al lui Adrian Năstase, actual consilier al lui Tăriceanu: într-o postare recentă pe blogul personal, Andronic vorbeşte de interesul lui Vântu de a crea un mare partid ecologist, care să propună un candidat la preşedinţie, posibil Cozmin Guşă. Neconfirmată încă, informaţia rămâne doar o speculaţie, una din zecile ţesute în jurul uneia dintre cele mai profitabile afaceri politice care se conturează pe scena internă.

Citește și: