Cristian ANDREI
20128 vizualizări 7 mar 2013

O circulară trimisă către Consiliile Judeţene şi primării de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, prin care a cerut ca autorităţile locale să-şi plătească cu prioritate arieratele, i-a enervat pe liderii din teritoriu care au venit la Bucureşti să tranşeze problema cu Victor Ponta.

"Voinea nu ne poate da nouă ordine, doar nu poate comanda un ministru numit unor aleşi. Nu se poate să ordone nimeni de la Bucureşti, că nu mai suntem pe vremea lui Ceauşescu, să ordone unul şi toţi să execute până jos. Eu nu ştiu cine sunt aceşti deştepţi din Ministerul de Finanţe, care nu ştiu cu ce se mănâncă economia reală de piaţă", a ieşit la atac preşedintelui Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene, Nicuşor Constantinescu, care a relatat, pentru gândul, care au fost nemulţumirile şefilor locali exprimate faţă de miniştri de la Bucureşti.

Nivelul arieratelor a crescut la 1,18 miliarde de lei în luna ianuarie, cu aproximativ cu 40% mai mult decât evaluarea făcută pentru luna decembrie a anului trecut, a declarat, miercuri seara, pentru gândul ministrul Voinea.

Mai mulţi şefi de Consilii Judeţene şi primari PSD i s-au plâns premierului Ponta la şedinţa de luni a conducerii social-democraţilor că, dacă vor plăti toate arieratele, nu vor mai putea susţine alte proiecte locale. Mai mult, ei susţin că datoriile au fost acumulate în timpul guvernării PDL, iar ei le-au moştenit ca şefi de Consilii Judeţene. Liderii locali care nu se află la primul mandat i-au transmis premierului că nu sunt de acord ca anumite sume care li se cuveneau să fie repartizate către judeţele care au probleme mari în plata arieratelor.

"Arieratele au depăşit limita admisă. Vom face o analiză la Guvern", au fost informaţi liderii PSD din teritoriu de centru. După şedinţa conducerii PSD, mai mulţi lideri din teritoriu au plecat împreună cu vicepremierul Dragnea la ministerul Dezvoltării pentru a analiza situaţia. Ieri, Guvernul a luat o măsură de criză, după cum puteţi citi AICI.

Ministrul Voinea ameninţat: Să ia măsurile cerute, altfel îl schimbăm

Problema urmează să fie tranşată săptămâna viitoare când Guvernul a fost chemat să discute cu reprezentanţii UNCJR la Palatul Parlamentului. Între timp, la Palatul Victoria se face o analiză a valorii totale a arieratelor autorităţilor locale. Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat aseară pentru gândul că nivelul arieratelor a ajuns la finalul lunii ianuarie la 1,18 miliarde lei, în timp ce la sfârşitul lunii decembrie depăşea cu puţin 800 milioane lei. În discuţiile cu FMI, Guvernul s-a angajat să reducă nivelul arieratelor, dar situaţia nu este una încurajatoare.

"Domnul Voinea nu este preşedintele preşedinţilor de Consiliu Judeţean şi nici al primarilor. Dumnealui îi fac sugestia să reducă fiscalitatea în România să intre mai mulţi bani la buget pentru a plăti arieratele. Domnii Voinea, Chiţoiu sunt în echipa USL şi dacă nu înţeleg că orizontul de aşteptare este uriaş, cine nu este în stare să facă ce a promis să plece. Nu eşti în stare să dai gol, iei gol şi pleci înfrânt. Asta e viaţa. Nu le cerem demisia, le cerem să revină la cotele defalcate dinaintea guvernării Boc. Dacă nu iau măsuri o să-i schimbăm, ce să facem?", a declarat pentru gândul preşedintele interimar a UNCJR.

Bani pentru proiectele locale doar după plata arieratelor

La sfârşitul lunii februarie, Consiliile Judeţene şi primăriile au primit o circulară semnată de ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, prin care li se cere să "ia toate măsurile care se impun pentru alocare cu prioritate a sumelor pentru achitarea arieratelor. În document, se precizează că doar după plata acestor arierate se vor aloca sume şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală. Şefilor de Consilii Judeţene li se reaminteşte că există o lege pentru reducerea arieratelor, dar şi un angajament luat în faţa Fondului Monetar Internaţional.

"Când m-au sunat colegii eu am rămas blocat, ce este cu circulara asta, este o adresă, o scrisoare de dragoste, o scrisoare pierdută a lui Caragiale, ce este cu ea? Ne roagă să plătim arierate, păi să ne dea cotele înapoi cum a cerut UNCJR. De acolo plătim arieratele", a subliniat pentru gândul Constantinescu.

Potrivit documentului, sumele defalcate din TVA pe care le primesc judeţele, dar şi cele din taxele locale şi impozite se repartizează pentru: achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor şi pentru cofinanţarea de proiecte de dezvoltare locală sau de proiecte de infrastructură.

La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care administraţiile locale care înregistrau la acea dată arierate, respectiv datorii a căror termen scadent a fost depăşit cu 90 de zile, au fost obligate să reducă volumul acestora cu 85% până la finele lunii martie.

În caz contrar, Ministerul Finanţelor ameninţa cu blocarea plăţilor către trezoreriile administraţiilor vizate. Practic, după întocmirea bugetelor locale, reprezentanţii primăriilor şi consiliilor judeţene cu datorii aveau posibilitatea să împrumute bani puşi la dispoziţie de executiv pentru stingerea arieratelor. Valoarea totală a acestora era, la sfârşitul lunii decembrie 2012, de circa 900 de milioane de lei.

Guvernul a motivat decizia prin necesitatea echilibrării bugetelor locale şi a deblocării activităţii companiilor care au de recuperat sume de bani restante de la autorităţile locale. Totodată, executivul a invocat prevederile acordului de tip stand-by semnat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) prin care România s-a angajat să reducă volumul datoriilor administraţiilor publice locale.

Nicuşor Constantinescu: Ministerul de Finanţe încalcă autonomia locală

Preşedintele interimar al UNCJR, Nicuşor Constantinescu, a declarat pentru gândul că a discutat cu ceilalţi preşedinţi de Consilii Judeţene şi "în unanimitate" s-a stabilit că "nu sunt de acord cu maniera în care Ministerul de Finanţe înţelege să încalce autonomia locală.

"Faţă de încercarea de a lua sumele din TVA care vin la Consiliile Judeţene şi primării, încercarea fiind a Ministerului de Finanţe de a lua şi de a plăti arierate este o mare eroare pentru că aceste sume au o destinaţie precisă dată de lege pentru proiecte la consilii locale, care sunt proiecte guvernamentale în implementare sau care sunt proiecte europene. Încercarea Ministerului de Finanţe de a deturna destinaţia şi de a obliga Consiliile Judeţene să ducă aceşti bani în arieretate este o mare eroare", a spus pentru gândul Nicuşor Constantinescu.

Potrivit acestuia, solicitarea UNCJR către Guvern este de a se reveni la cotele pe care autorităţile locale le aveau înainte de a fi diminuate de guvernarea Boc.

"Aceasta este soluţia de a rezolva problema arieratelor. A tăia aceşti bani şi a-i duce la arierate înseamnă că blocăm toate lucrările din România, de infrastructură, canalizare, apă şi cofinanţarea europeană. Sunt unii în Ministerul de Finanţe, eu nu ştiu cine sunt aceşti deştepţi din Ministerul de Finanţe care nu ştiu cu ce se mănâncă economia reală de piaţă", a fost reacţie preşedintelui UNCJR.

El a explicat că în ultima perioadă au apărut facturi în plus deoarece firmele au decis să factureze acum "după ce li s-a dat ocazia să compenseze datoriile pe care le au către stat cu datoriile pe care le au autorităţile locale către ele".

"De aceea, este aparent această creştere a arieratelor, de fapt nu este nicio creştere. Firmele facturează atunci când ştiu că primesc banii, acum ştiau că primesc banii facturează, nu este niciun capăt de ţară aici. Este vorba de Finanţele româneşti în general care nu înţeleg că una este contabilitatea venituri - cheltuieli-conturi şi alta este economia reală de piaţă. În piaţă firmele lucrează şi cu facturi proforma, care ele nu există în mod oficial la nivelul fiscului din România, fac proforma ca să existe o relaţie, nu există ca formă de document contabil, nu există TVA imputabil de fisc", a detaliat fenomenul preşedintele UNCJR.

El s-a declarat "împotriva măsurilor abuzive" ale Ministerului de Finanţe.

"Ştiaţi că de anul trecut din luna noiembrie în România nu a mai intrat niciun eurocent. Noi suntem împotriva acestor măsuri abuzive ale Ministerului de Finanţe. FMI nu spune de unde să plăteşti, numai inteligenţii de la Finanţe se găsesc la soluţii din astea abuzive şi radicale. FMI spune că trebuie să plăteşti arieratele, iar noi UNCR spunem să revenim la cotele dinaintea guvernării Boc să plătim arieratale", a adăugat Nicuşor Constantinescu.

 

 

Amnistia fiscală, soluţie pentru scoaterea banilor negri la suprafaţă

El a dezvăluit că şefii judeţeni ai PSD i-au avertizat pe miniştri că trebuie să respecte angajamentele luate în timpul campaniilor electorale.

"Noi le-am spus şi la întâlnirea de la Murighiol că trebuie să se trezească la realitate. Ministerul de Finanţe să vadă de ce fug firmele în Bulgaria, cum scoatem banii la suprafaţă. Ministerul de Finanţe şi cel al Economiei trebuie să găsească măsuri urgente de reducere a fiscalităţii care să scoată banii negri la suprafaţă, se poate da o amnistie fiscală", a subliniat Constantinescu.

Potrivit acestuia, vicepremierul Liviu Dragnea a fost informat de aceste probleme cu care se confruntă autorităţile locale.

"Domnul Dragnea ştie problema, este în discuţii cu Ministerul de Finanţe pentru refacerea cotelor pentru autorităţile locale şi de relansare a economiei prin reducerea fiscalităţii", a menţionat Constantinescu.

Blocaj la Dâmboviţa

Potrivit şefului UNCJR, cea mai gravă situaţie în privinţa arieratelor se înregistrează în judeţul Dâmboviţa, care a fost condus până anul trecut de democrat-liberalul Florin Popescu.

"În judeţul Dâmboviţa sunt datorii de trei mii de miliarde. Domnul preşedinte Ţuţuianu a ridicat problema la nivel de guvern şi a spus că în astfel de situaţii va trata problema în mod individual pentru că aici nu mai poţi plăti singur. Dâmboviţa este blocată, vom ridica şi noi problema la nivel de UNCJR", a spus Constantinescu.

Preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, recunoaşte că trebuie să plătească arieratele, dar susţine că există şi riscul de a pierde alegerile peste patru ani dacă nu va dezvolta judeţul.

"Voi plăti arierate de 30 miliarde (n.r. - lei vechi) şi în toate cele opt luni m-am încadrat în prevederea stabilită printr-o ordonanţă de urgenţă de a reduce cu 5% arieratele. Opinia publică cunoaşte mai puţin situaţia financiară, eu am preluat după PDL, sunt aşteptări mari, sunt proiecte de infrastructură, este nevoie de bani, iar oamenii ne judecă prin prisma ceea ce vede efectiv. Avem nevoie de bani pentru dezvoltare, pentru lucrări de infrastructură, pentru cofinanţare de proiecte europene şi de o soluţie pe zona corecţiilor financiare, sunt corecţii imputabile beneficiarului. Avem corecţii pe toate proiectele de 25%", a declarat pentru gândul Ţuţuianu.

 

Citește și: