Laura Cojocaru
1519 vizualizări 9 nov 2019

Duminică, alegătorii trebuie să pună ştampila de vot înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele unuia dintre cei 14 candidaţi la preşedinţia României. Aceştia vor avea următoarea ordine pe buletinele de de vot:

1. Klaus Iohannis (Partidul Naţional Liberal)

2.Theodor Paleologu (Partidul Mişcarea Populară)

3.Dan Barna (Alianţa USR-PLUS)

4.Kelemen Hunor (Uniunea Democrată a Magiarilor din România)

5.Viorica Dăncilă (Partidul Social Democrat)

6.Cătălin-Sorin Ivan (Alternativa pentru Demnitate Naţională)

7.Ninel Peia (Partidul Neamului Românesc)

8.Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)

9.John Ion Banu (Partidul Naţiunea Română)

10.Mircea Diaconu (Alianţa UN OM formată din Pro România- ALDE)

11.Bogdan Dragoş Aureliu Marian Stanoievici- candidat independent

12.Ramona-Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umanise-Social Liberal)

13.Viorel Cataramă (Dreapta Liberală)

14.Alexandru Cumpănaşu- candidat independent

Unde votează alegătorii?

Dacă se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, alegătorul poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, potrivit legii;

Dacă se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, alegătorul poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia;

Dacă care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare sau asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea;

Dacă are mobilitate redusă, alegătorul poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Pentru a afla secţia la care a fost arondat şi adresa acesteia, alegătorul treuie să acceseaze aici Registrul electoral, unde să-şi scrie datele perosnale.

 

În ce interval orar se votează?

Secţiile de votare se vor deschide pentru alegători duminică la ora 7:00 şi se vor închide la orele 21:00. Totuşi, cetăţenii care la orele 21:00 se află la sediul secţiei de votare, sau la rând în afara secţiei, mai pot vota până la 23:59.


Cine are şi cine nu are dreptul să voteze?

Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

Nu au dreptul să voteze debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

 

Ce acte sunt necesare pentru a vota?

Cetăţeanul poate prezenta la secţia de votare cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie precum şi carnetul de serviciu militar.

 

Cum se desfăşoară votarea?

Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator. Aceştia preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), potrivit hotărârii Autorităţii Electorale Permanente.

SIMPV semnalează dacă:

-persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv

-persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot

-alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă

-alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votarea

-alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă

-alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin

-alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent

În ce condiţii se solicită urnă specială de vot?

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

Pot solicita urna specială şi persoanele care în ziua votării se află în ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare.

Pot solicita urna specială şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situaţie, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central.

În cazul în care într-un penitenciar se solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

 

În ce condiţii poate fi suspendată votarea într-o secţie de votare?

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive întemeiate, nu mai mult de o oră, suspendarea fiind anunţată cu ajutorul unui afiş ataţat pe uşa sediului de votare. În timp ce votarea este suspendată nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp.

 

Mandatul preşedintelui României este de cinci ani şi este considerat câştigător cel care este votat de majoritatea alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. Dacă niciunul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea voturilor, atunci se organizează al doilea tur de scrutin în data de 24 noiembrie 2019, la care participă primii 2 candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.

Citește și: