Gandul.info
Rodica CIOBANU
Marian SULTĂNOIU
598 vizualizări 6 apr 2011

De la instalarea sa, în 22 decembrie 2008, şi până astăzi,guvernul s-a prezentat de 6 ori în faţa Parlamentului, cu 11 legiasumate individual sau la pachet, ultima dată pe 8 martie, anulacesta, şi se pregăteşte s-o facă a şaptea oară, pentru Legeasalarizării cadrelor didactice şi Codul Dialogului Social.Guvernele anterioare au adunat împreună, în 20 de ani, acelaşinumăr de asumări câte va reuşi să bifeze Boc în doar doi ani demandat. Până îi expiră, constituţional, termenul, Boc are însătoate şansele să se autodepăşească, deoarece, aşa cum se vede dincronologia de mai jos, apelează la procedura asumării de cel puţindouă ori pe an, uneori modificând aceeaşi lege.

  • 22 iunie 2009 - Codul Civil şi CodulPenal
  • 15 septembie 2009 - Pachetul de legi privindreorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizareacheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şirespectarea acordurilor-cadru cu CE şi FMI; Legea-cadru privindsalarizarea personalului plătit din fonduri publice; LegeaEducaţiei
  • 7 iunie 2010 - Proiectul de lege privind unelemăsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar;Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniulpensiilor
  • 28 octombrie 2010 - Legea Educaţiei
  • 14 decembrie 2010 - Legea-cadru privindsalarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;Proiectul de lege privind aplicarea Legii salarizării unitare înanul 2011
  • 8 martie 2011 - Codul Muncii

Premierul nu se dăbătut

Cu toate acestea şi în pofida criticilor opoziţiei, Emil Boc nuconcepe să facă niciun pas înapoi. Premierul a anunţat luni searacă nu se gândeşte la nimic altceva decât să se prezinte în faţaParlamentului spre a-şi asuma răspunderea pe limitarea creşterilorsalariale pentru profesori. Executivul anunţase deja, încă desăptămâna trecută, că urmează să promoveze un astfel de proiectlegislativ, motivat de faptul că economia nu poate suporta înaceastă perioadă o creştere salarială de 50 de procente.

Ce spun foştii premieriRoman, Vasile, Năstase şi Tăriceanu

Aproape toţi foştii premieri ai României au declarat pentrugândulcă folosirea în mod repetat a asumării răspunderii pe promovareamajorităţii legilor importante constituie un abuz, care anuleazărolul Parlamentului şi evită, astfel, dezbaterile.

  • Celui dintâi premier al României de după 89, PetreRoman, o astfel de practică legislativă i se pare completanormală. "În ceea ce mă priveşte nu am recurs la aceastămodalitate de a legifera, în perioada respectivă nefiind permis unatare demers", îşi aminteşte Roman. Mai mult, el crede că dacă arfi procedat astfel, opoziţia l-ar fi atacat dur acuzându-l că s-aîntors la ceauşism. "Şi, ca să fiu sincer, ar fi avut dreptate. Miemi se pare o practică complet anormală, mai ales în tandem cucelălalt instrument, şi mai devastator, care este ordonanţa deurgenţă". În acest fel, Parlamentul a devenit pentru Roman un "zerotăiat în şapte". Fostul premier consideră că este obligatoriu caambele modalităţi - asumarea şi ordonanţa de urgenţă - să fieextrem de bine reglementate prin lege.

  • Prim-ministrul ţărănist Radu Vasile nu-şi maiaduce aminte exact dacă a folosit acesată modalitate o dată sau dedouă ori. "Parcă şi-a asumat şi Ciorbea o dată, iar eu o dată. Şinumai pe legi mari, foarte importante şi în situaţia în care FondulMonetar ne presa la sânge, iar ţărăniştii nu mai erau foarte siguripe ei şi foarte puternici în Parlament. Legile ar fi trecut, dar amfi depăşit un anume termen prestabilit". Vasile s-a simţit încurcatatunci când a venit Valeriu Stoica să-i ceară să-şi asumerăspunderea pe legile în cauză, "pe reformă parcă". "Sincer vă spuncă m-am simţit jenat din două puncte de vedere. Una, că legile erauabsolut necesare şi eram convins că vor trece, şi, doi, cătransformai Parlamentul într-un soi de fantomă, într-o mână moartă;într-un cuvânt, îl anulai pur şi simplu", spune fostul premierţărănist.

  • Adrian Năstase şi-a asumat răspunderea în douăsituaţii majore şi pe o declaraţie de politică generală privindbilanţul la un an de guvernare, într-un pachet aflându-se şivechiul Cod al Muncii. "După doi ani de negocieri cu sindicatele şipatronatele, şi doar atunci când textul a fost gata m-am prezentatcu el în Parlament. Nu a existat niciun fel de problemă, implicitnicio moţiune de cenzură". Pentru social-democrat, "asumarea este oprocedură de excepţie care încearcă să acopere anumite situaţiiextreme şi care nu se poate transforma într-o regulă, ca în cazulactualei guvernări". "Prin repetarea ei nejustificată, aceastăposibilitate a fost dusă în derizoriu", spune Năstase. Înconsecinţă, "până la urmă, actuala Constituţie stabileşte nişteprincipii, iar în cazul asumării răspunderii principiile sunt bineexplicate pentru toţi cei care vor să le aplice cu bună credinţă".În privinţa unei noi asumări a Guvernului Boc, Adrian Năstaseconsideră că "ne aflăm într-o situaţie extrem de gravă". "Practic,ar însemna că separaţia puterilor în stat nu mai funcţionează şică, de fapt, guvernul conduce şi controlează activitateaParlamentului şi a Justiţiei. Ceea ce presupune falimentul statuluide drept".

  • Fostul prim-ministru liberal, Călin PopescuTăriceanu, care şi-a asumat şi el răspunderea de două oriîn patru ani de mandat, vede acest demers ca pe un gest politicmajor, pe care un guvern îl face ori de câte ori - "dar nu des, cirar" - există o declaraţie politică, un proiect major sau ostrategie pe care vrea să o promoveze, nealterată de procesuldezbaterilor legislative din Parlament. "Dar asta presupune, repet,un subiect de importanţă majoră, care dă linia guvernului pe patrusau măcar pe doi ani. Nu se practică angajarea pe o modificare delege, pe câte o bucăţică de act normativ, astfel încât să se ajungăla demonetizarea sa ca demers parlamentar". Tăriceanu consideră căasumările repetate pe care le face Boc urmăresc evitareadiscuţiilor în Parlament, "singura tribună de dezbatere democraticăşi politică" şi consideră că, "din cauza abuzurilor care se fac înultima perioadă", pare a fi nevoie de o explicaţie mult mai clarăşi de o definire exactă a situaţiilor în care se poate angajarăspunderea.

Stolojan, apărătorul lui Boc

  • Singurul apărător al premierului Boc este fostul premierTeodor Stolojan, care nu şi-a asumat niciodatărăspunderea în mandatul personal. Justificat, spune el, întrucât"era o situaţie cu totul aparte". "Provocările Parlamentului laacea vreme au fost Constituţia, alegerile locale şi parlamentarele.N-am avut motiv de asumare". Cu toate acestea, Stolojan se declarăperfect de acord că, într-o situaţie de excepţie - "şi din păcateRomânia a avut doi ani de excepţie, legaţi de provocările crizei şide măsuri care trebuiau luate destul de rapid pentru a putea facefaţă" -, este necesară asumarea răspunderii. "În asemenea situaţiicred că trebuie acţionat foarte rapid, iar guvernul nu cred că aveaprea multe opţiuni". "Ultimă chestiune", care presupune o nouăasumarea pentru Boc, este legată, în opinia democrat-liberalului,de "necesitatea corectării". "Nu poţi lăsa un sistem să meargăhaotic după fel de fel de decizii, ba luate de guvern, ba dejustiţie, ba de sindicate, ba mai ştiu eu de cine, în materie dedrepturi salariale în sectorul public. Eu înţeleg ca justiţia săintervină când se produce o nedreptate evidentă în modul deaplicare a unei legi existente. Dar aici este vorba de a stabilisistemul de salarizare din sectorul public şi nu cred că pot fiprea mulţi jucători, în chestiune, cum se întâmplă la noi". TeodorStolojan nu concepe posibilitatea existenţei unor "salarizăridiverse la aceleaşi funcţii şi aceleaşi atribuţii, după cum a căzutbobul prin instanţele de judecată". Şi mai are un argument - "Noiabia am adoptat, după multe chinuri, o lege a salarizării unitarecare stabileşte anumite ierarhii. Aceasta ar fi totalbulversată".

Consilierul prezidenţialPeter Eckstein-Kovacs spune că e "legal, darriscant"

Consilierul prezidenţial, Peter Eckstein-Kovacs: "Asumarea esteo procedură legală, constituţională, chiar dacă diferă de procedeulclasic, normal, în care Parlamentul este îndrituit să adoptelegile. Înţeleg că este o situaţie cu un pronunţat caracter deceleritate, întrucât se creează disfuncţii în remunerareaprofesorilor, iar situaţia trebuie reglementată rapid". În acelaşitimp, Eckstein are în vedere şi cealaltă parte a paharului, încondiţiile în care "majoritatea nu este una deosebit deconsistentă". "Guvernul riscă pe undeva, adoptând acest procedeu înatari condiţii", spune consilierul prezidenţial, apreciind căexistă totuşi o posibilitate de a stopa folosinţa în abuz aprocedeului. "Dacă tot va fi modificată Constituţia, ne putem gândisă limităm la un număr de ocazii, într-un an, posibilitatea caExecutivul să-şi poată asuma răspunderea". Şi totuşi, "până cândConstituţia şi regulamentele camerelor sunt permisive, din acestpunct de vedere nu pot fi obiecţiuni asupraconstituţionalităţii".


Angajarea răspunderiiGuvernului în faţa Parlamentului


Conform Constituţiei (art. 114), Guvernul îşi poate angajarăspunderea în faţa camerelor reunite în şedinţă comună asupra unuiprogram, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiectde lege. Dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile dela prezentarea iniţiativei respective a guvernului, are succes,guvernul este demis. În cazul în care moţiunea este respinsă,textul legislativ este considerat adoptat. Conform prevederilorconstituţionale, preşedintele poate cere o reexaminare a legiirespective de către plenul camerelor reunite.


Guverne care şi-au asumatrăspunderea


Guvernul Ciorbea

9 iunie 1997 - Şi-a angajat răspunderea asupra "Programului demăsuri privind reforma globală a societăţii româneşti"

Guvernul Radu Vasile

20 mai 1999 - Şi-a angajat răspunderea asupra "Proiectului deaccelerare a procesului de reformă"

Guvernul Năstase

Martie 2001 - Şi-a angajat răspunderea pentru "Legeainvestiţiilor directe, care urmărea stimularea mediului de afaceridin România"
18 decembrie 2001 - Şi-a angajat răspunderea asupra "Declaraţiei depolitică generală privind bilanţul primului an de guvernare"
31 martie 2003 - Şi-a angajat răspunderea asupra "Proiectului delege privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei înexercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediulde afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei"

Guvernul Tăriceanu

14 iunie 2005 - Şi-a angajat răspunderea asupra "Proiectelor delege ale proprietăţii şi reformei justiţiei"
Octombrie 2007 - Şi-a angajat răspunderea pentru "Proiectul de legeelectorală pentru introducerea votului uninominal"

Citește și: