Mihai Draghici
3189 vizualizări 15 nov 2018

Angela Merkel l-ar fi sunat în aprilie pe preşedintele Klaus Iohannis pentru a-l îndemna să blocheze planul Guvernului Viorica Dăncilă de a reloca Ambasada României în Israel la Ierusalim. O sursă occidentală a declarat pentru cotidianul The Jerusalem Post că Angela Merkel a încercat să îl convingă pe preşedintele României să oprească planul de relocare.

Există indicii că Angela Merkel a discutat şi cu alţi politicieni europeni în cadrul campaniei de a bloca relocarea ambasadelor unor naţiuni europene la Ierusalim.

Un purtător de cuvânt al Ministerului român de Externe a transmis următorul mesaj pentru cotidianul The Jerusalem Post: "Referitor la întrebarea dvs, Ministerul de Externe nu poate face comentarii despre presupusele discuţii dintre Angela Merkel şi preşedintele României. Dacă doriţi informaţii suplimentare, v-am recomanda să contactaţi Administraţia Prezidenţială". Până în momentul difuzării acestei ştiri, Biroul preşedintelui Klaus Iohannis nu răspunsese solicitării transmise de Jerusalem Post.

Biroul cancelarului Angela Merkel a transmis pentru cotidianul The Jerusalem Post: "Nu putem oferi informaţii despre discuţii confidenţiale". Berlinul a subliniat că "statutul oraşului Ierusalim trebui clarificat în cadrul unui acord de pace”.

Guvernul României a anunţat încă din primăvară intenţia de mutare a sediului ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Memorandumul privind relocarea ambasadei a fost înaintat de Ministerul Afacerilor Externe la categoria "Documente confidenţiale" şi îşi va păstra caracterul până la o decizie finală. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că nu a fost consultat cu privire la o posibilă mutare a ambasadei în Ierusalim.

În decembrie 2017, Ministerul israelian de Externe a nominalizat şi România printre cele zece ţări care şi-au exprimat intenţia de a muta ambasadele la ierusalim, urmând exemplul Statelor Unite.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat în decembrie 2017 decizia de a considera oraşul Ierusalim drept capitala Israelului şi, implicit, de a muta acolo ambasada SUA. Anunţul a fost criticat dur de Autoritatea Palestiniană, de Liga Arabă, de numeroase ţări musulmane, de Adunarea Generală ONU, Uniunea Europeană şi Rusia. Ulterior, pe fondul criticilor, preşedintele SUA a încercat să îşi nuanţeze poziţia privind statutul Ierusalimului, refuzând să excludă posibilitatea împărţirii oraşului şi explicând că israelienii şi palestinienii trebuie să stabilească frontierele în oraş. Liderul de la Casa Albă a transmis Israelului că pacea necesită "compromisuri dure".

Israelul consideră oraşul Ierusalim drept capitala sa eternă şi indivizibilă, potrivit terminologiei utilizate de liderii politici israelieni. Autoritatea Palestiniană vrea ca Ierusalimul de Est să devină capitala viitorului stat palestinian. Israelul a anexat Ierusalimul de Est, dar marile puteri şi Naţiunile Unite nu recunosc suveranitatea israeliană asupra întregului oraş, subliniind că zonele trebuie negociate. Statele Unite sunt prima naţiune care îşi mută ambasada în Israel la Ierusalim.

Statele Unite şi Guatemala sunt singurele ţări care au ambasadele din Israel în oraşul Ierusalim, restul naţiunilor avându-le în Tel Aviv. Recent, premierul Australiei, Scott Morrison, a semnalat că intenţionează să recunoască Ierusalimul drept capitală a Israelului, din raţiuni electorale. Preşedintele-ales al Braziliei, Jair Bolsonaro, e hotărât să transfere sediul ambasadei braziliene în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, argumentând că naţiunea israelienă este suverană, astfel că are dreptul de a stabili care este propria capitală.

Uniunea Europeană consideră Ierusalimul capitala comună a Israelului şi a viitorului stat palestinian

Oraşul Ierusalim trebuie să rămână capitala comună a Israelului şi a viitorului stat palestinian, declara în urmă cu câteva luni Federica Mogherini, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate. "Trebuie menţinut statutul special şi caracterul oraşului" Ierusalim.”

Uniunea Europeană avertizează că decizia Statelor Unite încalcă o rezoluţie ONU şi riscă să afecteze perspectivele de pace între israelieni şi palestinieni. "Uniunea Europeană exprimă preocupări grave legate de anunţul făcut de preşedintele SUA, Donald Trump, privind oraşul Ierusalim şi privind repercusiunile pe care le-ar putea avea asupra perspectivelor de pace. Poziţia UE este neschimbată. Trebuie îndeplinite aspiraţiile ambelor părţi şi trebuie găsită o cale, prin negocieri, pentru stabilirea statutului Ierusalimului ca viitoare capitală a ambelor state, israelian şi palestinian”, a reacţionat în decembrie 2017 Federica Mogherini.

"Uniunea Europeană şi statele membre vor continua să respecte consensul internaţional privind oraşul Ierusalim, prevăzut, între altele, în Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU 478 şi îndeamnă toate părţile să dea dovadă de calm şi de reţinere pentru a evita escaladarea conflictului. Trebuie să ne concentrăm în continuare pe crearea condiţiilor pentru negocieri directe şi consistente (...). UE reiterează angajamentul ferm în favoarea soluţiei a două state, israelian şi palestinian,” sublinia Federica Mogherini.

În aprilie 2017, Rusia a exprimat preocuparea privind stagnarea procesului de pace israelo-palestinian, reiterând susţinerea pentru soluţia coexistenţei a două state, anunţând recunoaşterea Ierusalimului de Vest capitală a Israelului şi propunând Ierusalimul de Est drept capitală a viitorului stat palestinian.

 

 

Citește și: