Anca SIMINA
288 vizualizări 4 iul 2014

După cadoul pe care Guvernul Ponta i l-a făcut prin ordonanţă de urgenţă, fără dezbatere publică şi fără a-şi anunţa decizia, instituţia Avocatului Poporului a transmis astăzi o primă explicaţie.

Prin justificările detaliate, punct cu punct, mai jos, Avocatul Poporului îşi asumă, indirect, că propunerile pentru aceste modificări i-au aparţinut,au fost transmise Guvernului fără a fi puse anterior în dezbatere publică "din cauza timpului scurt în care actul normativ trebuia adoptat" şi îl contrazice, practic, pe premierul Victor Ponta care a susţinut public, la întrebările jurnaliştilor, că "sunt poveşti nemuritoare".

"Asta e o mică poveste. Dumneavoastră aţi citit, ştiu şi unde aţi citit povestea asta, nu vă mai luaţi pentru că acolo unde citiţi dumneavoastră sunt poveşti nemuritoare", replicase joi premierul Ponta, după ce gândul relatase ce conţine ordonanţa de urgenţă nr. 48/2014.

1. De ce a intrat Avocatul Poporului în lista scurtă a instituţiilor exceptate de la restricţiile fiscal-bugetare impuse în 2012 pentru tipărituri şi bunuri de protocol, "inclusiv zile aniversare"?

Prin ordonanţa adoptată în Guvern pe 26 iunie sub imperiul urgenţei cu care trebuia reglementat Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii în Locurile de Detenţie, instituţia condusă în prezent de Victor Ciorbea a primit, printr-o nexcepţie de la regula generală in sistemul bugetar, privilegiul de a cumpăra "tipărituri şi bunuri pentru acţiuni de protocol, precum şi pentru zile festive, inclusiv zile aniversare". De la restricţia generală în sistemul bugetar erau exceptate până acum doar Parlamentul, Guvernul, Preşedinţia, Curtea de Conturi, Curtea Constituţională şi Curtea Supremă.

În prima explicaţie publică pe această temă, Avocatul Poporului transmite astăzi că instituţia a primit aceste drepturi ca urmare a faptului că titularul funcţiei are, prin legea din 35/1997 dată de Convenţia Democrată - printre liderii căreia se număra la acea vreme şi Victor Ciorbea, actualul ocupant al funcţiei - rang de ministru. "În aceste condiţii, pentru excluderea oricărui echivoc, reprezentanţii instituţiei Avocatul Poporului au propus ca aceasta să fie nominalizată alături de celelalte instituţii publice exceptate de la prevederile art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.26 /2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative", se arată în explicaţia oferită de purtătorul de cuvânt, Matei Vârtosu. Acesta precizează şi că noua reglementare "nu implică fonduri suplimentare pentru cheltuielile de protocol, ci permite folosirea bugetului deja alocat pentru acest tip de activităţi".

Potrivit legilor în vigoare, rang de ministru li s-a conferit, de-a lungul timpului, preşedintelui Curţii Constituţionale, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor, şefului Cancelariei Primului-Ministru, Secretarului General al Guvernului, consilierilor prezidenţiali, preşedintelui Consiliului Concurenţei, preşedintelui AEP, directorului SRI, directorului SIE şi, din februarie 2013, preşedintelui ICR. Nu toate aceste instituţii sunt însă în lista excepţiilor instituite în 2012, aşa cum se poate vedea mai jos:


Sursa: OUG 26-2012, în vigoare, în această formă, până ieri, când s-a alăturat şi Avocatul Poporului.

2. Cum se acordă bonusul "cazare şi transport"

Potrivit ordonanţei de urgenţă 48/2014 publicată în M Of. 485 din 30 iunie, Avocatul Poporului şi adjuncţii care nu au locuinţă în Bucureşti îşi vor deconta cheltuielile de cazare şi de transport, din localitatea de domiciliu până în Capitală, nefiind menţionat niciun plafon. Dacă, aşa cum gândul a relatat, actualul ocupant al funcţiei de Avocat al Poporului, Victor Ciorbea, nu este în această situaţie, trei dintre cei patru adjuncţi ai săi sunt beneficiari direcţi. Acestora li se va deconta cazarea, fie că locuiesc sau nu într-o locuinţă de serviciu, plus transportul, cu orice mijloc de transport ar alege.

"Formularea din Ordonanţa de urgenţă nr. 48/2014 este conformă cu legislaţia în vigoare pentru anul 2014", susţin reprezentanţii AVocatului Poporului. Aceştia insistă asupra situaţiei lui Ciorbea care domiciliază în Bucureşti, deci nu este beneficiar al acestei măsuri, şi susţin că, deşi în lege nu se precizează vreo limitare, "adjuncţilor li se decontează o singură deplasare, lunar, în localitatea de reşedinţă".

3. De ce a cerut Ciorbea recunoaşterea mandatului său ca vechime în magistratură?

Articolul 9 al actului normativ reglementează că perioada de îndeplinire a funcţiei de Avocat al Poporului constituie vechime în magistratură şi în specialitate juridică. O echivalare care îi poate folosi lui Ciorbea atât pentru ajustarea avantajoasă a pensiei viitoare. De ce a propus-o?


OUG 48-2014. Sursa: Monitorul Oficial 485/2014

"Conform prevederilor legale, pentru a fi desemnată în funcţia de Avocat al Poporului, o persoană trebuie să îndeplinească condiţiile de numire prevăzute pentru judecătorii de la Curtea Constituţională (cel puţin 18 ani vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior). Cu toate acestea, Legea nr. 35/1997, republicată, anterior modificării prin O.U.G. 48 /2014, nu cuprindea dispoziţii privind recunoaşterea vechimii în specialitate juridică şi în magistratură pentru Avocatul Poporului. În schimb, dispoziţiile art. 11 alin. (7) din aceeaşi lege prevăd că perioada de îndeplinire a funcţiei de adjunct al Avocatului Poporului de către absolvenţi ai facultăţilor cu profil juridic constituie vechime în magistratură", precizează purtătorul de cuvânt al Avocatului Poporului.

4. De ce nu  a fost asumat textul ordonanţei şi pus anterior în dezbatere publică?

În acelaşi comunicat de presă, Avocatul Poporului îşi asumă public paternitatea tuturor propunerilor de modificare a legii aprobate ulterior de Guvern sub semnătura lui Victor Ponta despre care premierul a susţinut că "sunt poveşti nemuritoare". În plus, instituţia confirmă ceea ce gândul a relatat, anume că singura propunere de act normativ în acest sens făcută publică a fost cea postată pe site-ul Avocatului Poporului în aprilie 2012. 

TEXTUL PUS ÎN DEZBATERE PUBLICĂ, REFERITOR STRICT LA MECANISMUL DE PREVENIRE A TORTURII

Textul respectiv, care se referea strict la Mecanismul de prevenire a Torturii, fără alte menţiuni şi beneficii, a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei, dar abandonat în forma respectivă şi reluat în 2014, cu completările care au atras şi criticile. O admite şi Avocatul Poporului.

"În luna aprilie 2012, o formă a acestui Proiect a fost publicată pe site-ul instituţiei Avocatul Poporului. Proiectul propunea înfiinţarea Mecanismului, sub coordonarea unui adjunct al Avocatului Poporului, soluţie legislativă care se regăseşte şi în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2014. Concomitent, Ministerul Justiţiei, în calitate de iniţiator, a supus dezbaterii publice proiectul actului normativ. Ministerele interesate şi reprezentanţi ai societăţii civile au transmis Ministerului Justiţiei o serie de observaţii care au fost, după caz, inserate în cuprinsul proiectului. Ulterior, pe parcursul anilor 2012 şi 2013 proiectul actului normativ a fost supus unor modificări succesive.  În anul 2014 Avocatul Poporului, deşi nu are iniţiativă legislativă, a discutat cu diferite organizaţii neguvernamentale despre proiectul actului normativ privind înfiinţarea Mecanismului, însă publicarea sa pe site-ul instituţiei nu a fost posibilă din cauza timpului scurt în care acesta trebuia adoptat, întrucât punerea în aplicare a acestuia avea termen limită luna august 2014, conform cerinţei Protocolului opţional la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, protocol ratificat de România în anul 2009", se justifică instituţia.

Trebuie menţionat că Gândul a solicitat, încă de miercuri,  Avocatului Poporului să precizeze dacă iniţiativa modificărilor menţionate i-a aparţinut instituţiei sau Guvernului, însă nu a primit niciun răspuns. Joi, Victor Ciorbea a susţinut doar că era nevoie de această ordonanţă de urgenţă  „nici în guvernele anterioare, nici în ultimul timp nu s-a găsit momentul potrivit”, iar termenul limită în cadrul Convenţiei pentru prevenirea torturii.

.

Citește și: