Gilda Popa
76 vizualizări 16 ian 2020

Sistemul naţional de transfuzii are nevoie de reorganizare profundă. Astăzi, chiar dacă sistemul de transfuzii din ţara noastră îşi îndeplineşte funcţiile de bază, o face la un nivel sub standardele impuse de Uniunea Europeană. Iar “sub standard” înseamnă pericol pentru sănătate şi pentru viaţă. Nu mai putem continua aşa”, a scris pe pagina sa de Facebook europarlamentarul român, vicepreşedinte PNL cu expertiză în zona de sănătate.

El menţionează că reformarea sistemului naţional de transfuzie sangvină a fost pusă în dezbatere de către ministrul Sănătăţii, dr. Victor Costache, şi salută organizarea unei consultări publice pe acest subiect. Înregistrarea video a dezbaterii poate fi urmărită aici. 

”Salut şi susţin, de asemenea, ideea agreată de Guvern de a realiza un parteneriat public – privat pentru a crea o bancă naţională de sânge, plasmă şi celule stem. Acest pateneriat reprezintă cea mai bună bună modalitate de a combina resurse publice şi pe cele private pentru a oferi pacienţilor români sânge, componente sangvine şi medicamente derivate esenţiale.

După cum am mai subliniat şi cu alte ocazii, peste 70% din cantitatea de plasmă umană pe plan mondial este colectată de către entităţi private. Ţări apropiate de România, precum Ungaria, Cehia, Austria şi Germania reuşesc să-şi asigure integral consumul de sânge şi componente sangvine pentru transfuzie, precum şi medicamentele derivate din plasma colectată de la donatorii proprii, tot datorită parteneriatelor public – private din acest sector”, mai scrie Buşoi. 

Guvernul a adoptat, în cadrul şedinţei de guvern din 4 noiembrie 2019, studiul de fundamentare pentru construirea, în parteneriat public privat, a primei bănci de sânge, plasmă umană şi celule stem din România.

În baza acestui studiu de fundamentare, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză va atribui contractul de parteneriat public-privat.

Partener public urmează să fie Ministerul Sănătăţii, prin Compania Naţională Unifarm SA, unul din principalii distribuitori de produse farmaceutice şi parafarmaceutice din România.

Valoarea totală a investiţiei este estimată la 854 milioane lei, fără TVA.

În studiul de fundamentare, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză precizează că ”Speranţa de viaţă la naştere în România este cu mult sub media UE, atât înceea ce priveşte bărbaţii (71,6 ani, faţă de 77,8), cât şi în ceea ce priveşte femeile (78,7 ani, faţă de 83,3). Ratele mortalităţii legate de sistemul circulator şi mortalitatea infantilă sunt deosebit de ridicate. Există o mare discrepanţă între speranţa de viaţă în condiţii bune de sănătate estimată la naştere şi speranţa de viaţă, care arată că oamenii petrec o perioadă de viaţă îndelungată, în condiţii de morbiditate şi dizabilitate (13,0 ani pentru bărbaţi şi 20,8 ani pentru femei). România are una dintre cele mai mari rate de decese potenţial evitabile, prin asistenţă medicală şi prevenţie, care nu ar trebui sa aibă loc, în condiţiile acordării unei asistenţe medicale prompte şi eficace”.

Documentul mai arată numărul de bolnavi cronici a crescut alarmant în ultimii ani: ”dacă în anul 2014 erau înregistrati 2,6 milioane de bolnavi cronici, în anul 2017 cifra a ajuns aproape de 5,5 milioane, conform raportărilor Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate. Această situaţie conduce la blocarea capacităţii de intervenţie şi monitorizare medicală şi prin efect imediat, la creşterea numărului de pacienţi înscrişi pe listele de aşteptare. Este de reţinut, că peste 50% din cazurile de mortalitate sunt generate de bolile cardiovasculare”.

 

Citește și: