Anca SIMINA
3618 vizualizări 10 feb 2013

După contrele între Guvern şi Preşedinţie pe tema fondurilor europene, preşedintele Traian Băsescu i-a reproşat premierului Victor Ponta "lipsa de experienţă în negociere, îndârjirea, lipsa de respect şi lipsa de responsabilitate". "Domnii care îşi manifestă dezamăgirea ar trebui să se bată să cheltuim banii. Sunt unii care la viaţa lor n-au negociat decât funcţii de partid. Nu ştiu cât e de greu. Lipsa lor de experienţă o vedem în modul cum au negociat acordul cu FMI îi invit să nu dea lecţii", a comentat şeful statului.

Traian Băsescu le-a cerut europarlamentarilor români "indiferent de partid", să susţină la vot bugetul în varianta ieşită din Consiliu şi i-a chjemat la o întâlnire "pentru corelarea poziţiilor". "Nu vreau să dau instrucţiuni, dar mi-aş dori să îi informez", a spus Băsescu.

Decizia luată vineri în Consiliul European de la Bruxelles care a aprobat bugetul Uniunii pe următorii şapte ani, României revenindu-i 39,88 de miliarde de euro, a stârnit un val de critici din partea USL. Premierul Victor Ponta s-a declarat "foarte dezamăgit" de rezultat comentând că "legenda cu preşedintele Băsescu mare negociator a murit".

Ulterior, miniştrii şi europarlamentarii PSD au susţinut la unison că diferenţa de la 48 de miliarde de euro cât propusese iniţial Comsia Europeană ca variantă de negociere, la startul discuţiilor, până la cele aproape 40 este de fapt "o pierdere", în timp ce preşedintele Traian Băsescu a contabilizat creşterea cu 18% a fondurilor faţă de actuala sumă de care dispune România.

După întoarcerea de la Bruxelles, Băsescu i-a cerut din nou lui Ponta, de data aceasta în mod direct, o scrisoare pe care să o semneze alături de preşedinţi celor două Camere, Crin Antonescu şi de Valeriu Zgonea şi să o trimită guvernelor UE înainte de Consiliul JAI din martie în care se rediscută aderarea României la Schengen.

Spre deosebire de ideea lansată de Ponta, a unei scrisori semnate în patru, Băsescu a cerut asumarea în scris a unui angajament clar al guvernului şi al majorităţii parlamentare în legătură cu soluţiile şi termenele pentru corectarea problemelor criticate în Raportul MCV invocat politic de Germania şi Olanda pentru a se opune aderării României la Schengen. "În lipsa unei astfel de scrisori, România are şanse zero să obţină ceva în martie. Nu garantez că va fi un succes, dar este ceva ce s epoate face pentru a apropia şansele de intrare în Schengen", a spăus Băsescu.

Gândul a transmis LIVE TEXT cele mai importante declaraţii ale preşedintelui:

Bugetul Uniunii Europene 2014-2020

"Au apărut controverse de la foarte mulţi părerologi. Îşi mai spun şi analişti"

Primul mesaj este acela că pentru bugetul următor România are în plus 6 miliarde de euro faţă de cel aflat în execuţie. Avem o creştere de 10% pe fondurile pentru Coeziune şi 20% pentru Politica Agricolă Comună. Avem 7 miliarde în plus pentru plăţi directe. Asta îi va ajuta foarte mult pe fermieri"

"Cu o contribuţie de 8,9 miliarde de euro, România este un beneficier net cu o valoare de 21 de miliarde de euro. Aceşti bani provind din ţaxele şi contribuţiile cetăţenilor din Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Finlanda şi altele. Nu-i tipărreşte Uniunea Europeană, să ştiţi."

"Ar fi păcat să tratăm acest lucru cu îndârjire politică, lipsă de respect şi lipsă de responsabilitate"

"România a obţinut maxim din ce se putea obţine pe Coeziune. Ideea iniţială a fost îngheţarea"

"Am avut greutăţi enorme în a convinge că putem cheltui mai mult cu 2 miliarde în condiţiile absorbţiei de până acum. la Transporturi am absorbit 6,4%, la POS DRU 7%, plăţi rambursate în total, 11,47%. Când ai asemenea cifre este extrem de greu să negociezi o creştere a fondurilor alocate. M-am angajat că vom avea o absorbţie foarte bună. Nue uşor să obţii ceva când te contrazic realităţile de la tine de acasă"

"În momentul de faţă România a primit în baza fapturilor 2,2 miliarde de aeuro şi mai avem facturi depuse până la 2,8 miliarde de euro. 600 de milioane sunt în verificare. Aici suntem acum. Iar domnii care îşi manifestă dezamăgirea ar trebui să se bată să cheltuim banii. Sunt unii care la viaţa lor n-au negociat decât funcţii de partid. Nu ştiu cât e de greu. Lipsa lor de experienţă o vedem în modul cum au negociat acordul cu FMI îi invit să nu dea lecţii"

"Fac un apel la toţi parlamentarii români să susţină fără rezerve proiectul de buget aşa cum a fost stabilit în Consiliul European din 7-8 februarie. Riscul de a nu avea buget ne supune unei soluţii în care bugetul este aprobat în fiecare an. Asta ar implica o negociere continuă, an de an. Acum avem certitudinea unui buget cu 6 miliarde mai mare. Nu trebuie pus sub riscul unei netreceri prin parlamentul european a bugetului"

"Dacă sunt politicieni în Roimânia care sunt dezamăgiţi, le recomand să-şi instruiască grupul parlamentar să susţină sume mai mari. Dar recomandarea mea este să susţină ce s-a obţinut. E cea mai mare creştere a unei ţări. Suma maximă alocată nu poate fi modificată decât tot cu acordul Consiliului European. Or, eu ştiu foarte bine care sunt poziţiile contributorilor şi nu văd un pas înapoi în condiţiile respingerii bugetului în PE".

"Concluziile Consiliului au câteva prevederi legate de poziţia fermă a României. Cea mai importantă este cea care se referă la faptul că este invitată Comisia europeană să facă demersurile necesare cu privire la numărul de ani în care se cheltuiesc banii pentru a se ajunge la n+3 în loc de n+2. Ca să nu pierdem banii din 2015, ci de la sfârşitul lui 2016. Am cerut un an în plus. Altfel, România risca numai anul acesta să aibă dezangajări de circa 4 miliarde pentru că anul acesta trebuie să chetuim 6,5 miliarde. Dacă mă uit că am cheltuit doar 2,2 mi se pare imposibil să facturăm 6,5 miliarde. E esenţial ca parlamentarii noştri să se bată ca această clauză să nu fie scoasă."

"24% din banii europeni de la Coeziune ajung în Bugetul de stat al României. Din 21 de miliarde, 5 miliarde intră în bugetul de stat. Modul de a apăra această prevedere este ca şi parlamentarii să aibă aceeaşi abordare. Ne-ar acoperi integral nevoile de contribuţie autohtonă".

"Există posibilitatea de a transfera 25% între cei doi piloni de la Politica Agricolă Comună. Aici guvernul va lua decizie, dar este o discuţie care cu certitudine va fi parte a discuţiei în PE"

"Am disponibilitatea de a avea o discuţie cu europarlamentarii români, indiferent de partid, pentru a ne corela poziţiile. Nu vreau să dau instrucţiuni, dar mi-aş dori să îi informez"

"Sunt şi lucruri pe care n-am putut să le rezolv. Aş fi vrut ca această flexibilitate să meragă şi către irigaţii. Poate parlamentarii noştri vor reuşi să obţină asta în plen"

"Ştiind eforturile extraordinare cu care am obţinut aceste lucruri, tentaţia mea a fost să mă rog să mai fie o discuţie şi să meargă cei dezamăgiţi. Sunt convins că poate ar fi obţinut bani de avion Bruxelles-Bucureşti".

"Niciun substitut al preşedintelui nu obţinea ce am obţinut eu"

"Eu n-am văzut cifra de 48 de miliarde într-un act oficial. Este o minciună. În noiembrie, Consiliul nu a luat în discuţie bugetul Comisiei. Bugetul Comisiei este o preconstrucţie"

"Dacă ar fi să am o abordare corectă cu dezamăgitul, când vine bugetul de stat la promulgare, aş spune că n-arre TVA redus la alimente, n-are CAS redus, e o minciună. Ăsta ar fi echivalentul tratamentului pe care dezamăgitul naţional mi-l atribuie mie"

"N-am avut o discuţie cu premierul (după revenirea de la Bruxelles, n.r.). De altfel am înţeles că dânsul se ocupa cu Berlusconi, pe undeva prin Italia"

Aderarea la spaţiul Schengen

"În privinţa Schengen, am avut argumente în decembrie. În momentul ăsta, argumentele meule sunt epuizate. O spun cu adresă directă. Este nevoie absoluită de o scrisoare semnată de principalii decidenţi politici care pot face ceva în îndreptarea aspectelor negative semnalate în raport. Să se renunţa la jocul o scrisoare pe care să o senmnăm toţi. O astfel de scrisoare n-ar stârni decât zâmbete. Trebuie semnată de prim-ministru, preşedintele Senatului, preşedintele Camerei, în care să ia punct cu punct aspectele negative din Raportul MCV şi să transmită poziţia. Eu pot să scriu o scrisoare singur şi să o semnez şi cu ceilalţi trei să cerem să intră,m în Schengen, s-are nicio valoare"

"La JAI sunt guverne, numai guvernele au acces acolo şi în 6-7 martie miniştrii să fie deja în posesia unei scrisori în care cei trei să dea răspunsuri favorabile - ce vor să facă cu privire la desemnarea procurorilor, pentru că procedura doamnei Pivniceru a fost un eşec. Ce se întâmplă dacă un ministru este constatat incompatibil de ANI. Ce face majoritatea parlamentară dacă se cere arestarea sau percheziţionarea unui parlamentar. Ar trebui să fie un angajament în ce priveşte plecarea parlamentarilor din parlament, ce se întâmplă cu un parlamentar incompatibil. În lipsa unei astfel de scrisori, România are şanse zero să obţină ceva în martie. Nu garantez că va fi un succes, dar este ceva ce se poate face pentru a apropia şansele de intrare în Schengen"

"Nu cred că-i cazul să o semnez eu. eu nu pot lua decizii şi angajamente nici pentru Guvern, nici pentru Parlament. Ar fi o semnătură inutilă"

"Nu am nicio preferinţă nominală, vreau doar procurori buni"

Scandalul steagului secuiesc

"Promovarea naţionalismului este una din soluţiile politicienilor care îşi asumă o răspundere limitată. Au existat mici gesturi reprobabile. Dar să împingi în zona asta într-o perioadă de criză, mi se pare o soluţie iresponsabilă şi la Budapesta şi la Bucureşti"

"Apelul meu către Viktor Orban, e adevărat că redeam, dar a fost <Uşor, uşor cu pianul pe scări>. Iar Viktor Ponta a spus <da, e uşor să tejoci cu astfel de abordări, dar există riscurile să scape de sub control>"

"Tonul abordării trebuie să fie unul calm. Faptul că uneori câte un politician mai excedat stârneşte lucrurile nu este decât o probă de lipsă de maturitate şi de responsabilitate"

"Niciodată nu voi încuraja însemnele ilegale pe statul român. Dar calm, cu legea în mână. Ţi-am dat steagul jos, nene, poţi să ţi-l pui la tine în curte, în week-wnd, dar nu pe instituţii ale statului român"

Scutul anti-rachetă

"Preoiectul Deveselu merge înainte. Există un singur risc: dacă se va constata că România este un stat imprrevizibil. Sper să nu ne pricopsim cu această etichetă în perioada următoare. Din punctul meu de vedere nu există acest risc"

Scandalul "Lasagna cu care de cal"

"Zâmbetul mi l-a stârnit formularea. E o mare problemă. De se va constata că au existat nereguli la expeditor, în România, România va fi decredibilizată pentru mulţi ani. Sper că nu se va întâmpla acest lucru"

"Sper să nu fie de la noi o etichetare falsă. Asta va decredibiliza România. Riscurile sunt extraordinar de mari să avem restricţii la export"

Citește și: