Anca SIMINA
15211 vizualizări 14 iul 2014

Legea a cărei trecere prin Parlament a fost echivalată de către preşedintele ANI, Horia Georgescu, drept “a doua marţi neagră după cea din decembrie 2010” a fost respinsă de preşedintele Traian Băsescu cu argumentul că “nu este oportună”. Şeful statului consideră că eliminarea incompatibilităţii între funcţia de primar sau preşedinte de CJ şi cea de reprtezentant în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară (ADI) “are un impact negativ” întrucât “diminuează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate şi vine în contradicţie cu recomandările cuprinse în Raportul MCV”.

Gândul a dezvăluit în premieră implicaţiile acestei legi faţă de peste 100 de dosare aflate deja pe rolul instanţelor, dar şi faţă de cele aproximativ 1000 de verificări de care primarii şi preşedinţii CJ s-au temut constant, mesajul lor fiind transmis explicit liderilor PSD.

Preşedintele poate întoarce o lege în Parlament o singură dată, textul adoptat de cele două Camere în urma cererii sale urmând să fie promulgat obligatoriu în 10 zile. În condiţiile adoptării proiectului cu o largă majoritate, inclusiv cu voturile unor liberali din aripa Tăriceanu (vezi rezultatul votului AICI), trimitearea sa la reexaminare va fi, cel mai probabil, doar de natură să întârzie cu câteva luni efectele legii, având în vedere vacanţa parlamentară până în septembrie.

Băsescu: modificarea deputaţilor "creează instabilitate"

“Adoptarea acestui act normativ nu este oportună deoarece participarea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene în organele de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară amintite nu se justifică în mod obiectiv. Mai mult, soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor.  Practic, ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu va mai putea constata incompatibilitatea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociaţii”, se arată în cererea de reexaminare în sensul respingerii legii.

În opinia lui Băsescu, “se impune menţinerea acestei incompatibilităţi” (…) “pentru a se evita suprapunerea intereselor colectivităţilor locale cu cele personale”. “Este evident că noul text de lege este de natură să pună în discuţie imparţialitatea şi obiectivitatea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene, creând premisele unui conflict de interese”, argumentează preşedintele.

Băsescu contestă totodată faptul că eliminarea incompatibilităţii s-a făcut fără trimitere explicită la legea pe care o modifică, “această modalitate de reglementare fiind de natură să creeze instabilitate legislativă şi texte de lege echivoce”.

ANI, legată de mâini în sute de verificări. Iohannis, printre beneficiari

Deputaţii au adoptat acest proiect de lege, aparent fără legătură cu regimul incompatibilităţilor, prin care primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene devin membri de drept în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară şi reprezentanţi în regiille autonome locale de tipul celor de Apă-Canal.

Este situaţia pentru care în ultimii ani au ajuns pe rolul instanţelor peste 100 de dosare de incompatibilitate deschise de Agenţia Naţională de Integritate pe nume importante ca cele al lui Klaus Iohannis, primarul Sibiului, Radu Mazăre, primarul Constanţei, Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa, Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov, Mircea Moloţ, preşedintele CJ Hunedoara. Lista completă AICI.

Dacă în iulie 2013 erau 108 cazuri de primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene incompatibili, între timp, numărul celor pentru care ANI a făcut deja rapoarte de constatare aflate pe rolul instanţelor a crescut la 127. 95 sunt cazuri de aleşi locali prezenţi în AGA regiilor locale, situaţie evitabilă prin desemnarea unui reprezentant al administraţiei locale, altul decât primarul sau şeful CJ.

Căncescu şi Iohannis au câştigat la prima instanţă procesul cu ANI, decizia finală aparţinând Curţii Supreme. Întrebat recent de gândul, ca potenţial beneficiar al acestei legi, care este poziţia sa faţă de adoptarea unui astfel de proiect, liderul interimar al PNL, Klaus Iohannis a precizat că susţine demersul.

Cei mai mulţi dintre cei aflaţi pe listă sunt însă primari de comune şi oraşe mici, numărul celor aflaţi în această situaţie, chiar dacă verificările ANI nu sunt încă definitivate în toate cazurile, fiind estimat de asociaţiile aleşilor locali la 1.200. Este motivul pentru care în ultimii doi ani, aleşii locali, în special cei ai PSD, au făcut presiuni constante, mai ales în perioade electorale, pentru modificarea legii, ameninţându-şi şefii de partid cu neimplicarea în campanie. O tentativă de a le oferi reglementarea dorită prin ordonanţă de urgenţă s-a blocat anul trecut ca urmare a reacţiei negative de la Bruxelles. Ultima încercare a fost în aprilie, la o întâlnire a PSD la Braşov cu liderii judeţeni, vicepremierul Liviu Dragnea avansând atunci şi public promisiunea că legea va fi schimbată în favoarea primarilor.

Cronologia disputei primari-ANI. Parlamentul răspunde presiunii aleşilor din ţară

Disputa aleşilor locali cu Agenţia Naţională de Integritate a început în 2008, când s-au finalizat şi primele verificări ale inspectorilor de integritate pentru situaţii de incompatibilitate din cauza prezenţei acestora în adunările generale ale acestor ADI. În 2012 şi 2013 numărul dosarelor definitivate de ANI a crescut însă semnificativ (aşa cum arată LISTA oficială a proceselor publicată de gândul în iulie 2013) şi, astfel, şi presiunea reimţită la Bucureşti din teritoriu pentru modificarea legii.

Iulie 2013. Liviu Dragneas le promite aleşilor locali ai USL la şedinţele Uniunii că în toamnă, Guvernul va veni cu o modificare la legea ANI, prin care situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese să fie mai clar reglementate. „În urmă cu două luni am iniţiat un act normativ pentru modificarea legii ANI care este acum la Ministerul Justiţiei”, a declarat pentru gândul vicepremierul Liviu Dragnea. În urma unor semnale negative de la Bruxelles, Ministerul Justiţiei nu a avizat proiectul.

Octombrie 2013. La inisistenţa primarilor, USL a pus în mişcare trei iniţiative simultane de modificare a Legii administraţiei publice locale, aproape identice: una dinspre Guvern, una dinspre Camera Deputaţilor şi alta dinspre Senat. Toate prevedeau intrarea primarilor şi şefilor CJ de drept în AGA asociaţiilor de dezvoltare.  "Rezolvarea" în favoarea aleşilor locali a fost astfel pasată Parlamentului.

Martie 2014. Vittoria Alliata di Villafranca, directorul Direcţiei Consolidarea Competenţei Administrative şi Europa de Sud-Est din cadrul Comisiei Europene trimite la Bucureşti două scrisori. În prima, pe 11 martie, adresată preşedintelui ANI, Horia Georgescu, se arăta că prezenţa aleşilor locali în ADI este „crucială” şi că “nu poate fi neobişnuit ca anumiţi funcţionari locali aleşi, ca membri ai ADI, să fie în acelaşi timp membri ai boardului unor operatori publici”. În a doua şi ultima, datată 21 martie, şi ajunsă inclusiv la Ministerul Dezvoltării, mesajul era cu totul diferit: „să nu existe nicio excepţie la aplicarea legii incompatibilităţilor, conflictului de interese şi averii nejustificate”.

Aprilie 2014. La reuniunea informală a PSD de la Braşov, Liviu Dragnea se angajează oficial ca în săptămâna următoare "să generăm o discuţie serioasă cu ANI", întrucât, în opinia sa, „regimul incompatibilităţilor ar trebui mult mai bine lămurit”.

Mai 2014. "Rezolvarea" este transferată în  proiectul pentru modificarea şi completarea legii nr 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, inclusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.

Iunie 2014. Legea este votată de Camera Deputaţilor, for decizional.

Citește și: