Clarice DINU
6454 vizualizări 9 oct 2013

Preşedintele Traian Băsescu trimite legea care stabileşte cine are ultimul cuvânt în cazul mandatului pentru Consiliul European pentru a doua oară la Curtea Constituţională. Actul normativ se afla la promulgare după ce fusese modificat de Parlament în urma unei decizii a CCR de anul trecut, care constatase neconstituţionalitatea prevederilor care lăsau decizia în mâna senatorilor şi deputaţilor în privinţa mandatului la reuniunile UE, dar şi în cazul stabilirii reprezentantului României dacă preşedintele şi premierul nu ajung la un acord.

După reexaminare, legea a ajuns la promulgare însă în ea se prevede că, cu cel puţin 10 zile înaintea reuniunii CE, propunerea de mandat se transmite parlamentului, care poate adopta propuneri în privinţa acestuia care, la rândul lor, trebuie incluse în document.

"Din analiza acestui text, remarcăm că Preşedintele României îşi pierde atribuţia de a emite mandatul de reprezentare la reuniunile Consiliului European, deşi acest drept îi este conferit de Constituţie, în virtutea prevederilor Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 alin. (4). Prin Art. 18 din legea retrimisă spre promulgare, în procedura de emitere a mandatului se interferează Parlamentul României, aspect care vine în contradicţie cu textele constituţionale menţionate. Astfel, din jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi din Constituţia României, Preşedintele României, în calitate de şef al statului şi conducător al politicii externe a statului român, are dreptul de a emite mandate, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive", se arată în sesizarea preşedintelui înaintată Curţii Constituţionale.

Băsescu a atenţionat ieri în privinţa legii care poartă de altfel titulatura de "cooperare dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene", susţinând că majoritatea USL, în ciuda angajamentelor luate de premier în pactul de coabitare, nu respectă deciziile Curţii Constituţionale.

"Un alt punct de interes pentru justiţie: consolidarea independenţei justiţiei în raport cu influenţa politică, respectarea prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă şi punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale. Păi, mâine am de promulgat o lege în care majoritatea USL n-a respectat recomandările Curţii Constituţionale. V-aş ruga să vă uitaţi la Decizia nr. 784 din 2012 a Curţii Constituţionale, care spune: „În exercitarea atribuţiilor constituţionale, preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului. Poate delega primului-ministru”. Şi mai departe, spune: „Rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuie să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat la nivel de stat”. Ori singurul care poate angaja România la nivel de stat, conform Constituţiei României, este preşedintele României. Potrivit Articolului 80, aliniatul 1 din Constituţie, preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe, conduce şi angajează statul. Este din decizia Curţii Constituţionale", a spus Băsescu.

Citește și: