Gandul.info
Maria TOADER
Marian SULTĂNOIU
42 vizualizări 15 nov 2010

Ce decide CCR se interpretează. În acest fel s-ar putea rezumaping-pongul dintre Parlament-Guvern-Curtea Constituţională pe temaangajării răspunderii Cabinetului Boc pe legea educaţiei. Vineri,odată cu motivarea CCR în care se constata că asumarea nu îşigăseşte nicio motivare în cazul acestui act normativ, premierul Bocs-a limitat doar la a spune că lucrurile nu stau aşa cum par şi căExecutivul pe care îl conduce va merge mai departe cu angajarea pelegea educaţiei.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, i-a cerut şefuluiGuvernului să renunţe la procedură, însă Executivul a dovedit lunică ţine cu dinţii de asumarea răspunderii şi, implicit, faptul căîn Coaliţie nu s-a găsit o soluţie pentru adoptarea actuluinormativ în circuitul parlamentar normal. Mai exact, Coaliţia amandatat Guvernul să solicite Curţii Constituţionale o procedurăclară în privinţa asumării răspunderii pe legea educaţiei."Este o clarificare de fapt. Aici a fost un acord deprincipiu să se procedeze aşa, să se ceară un punct de vederetranşant (de la Curte - n.r.)", a declarat, pentru gândul, liderul minorităţilornaţionale din Parlament, Varujan Pambuccian.

Premierul Emil Boc a trimis CCR o cerere prin care invocă unconflict juridic de natură constituţională între Executiv şiParlament, menit să deblocheze circuitul parlamentar normal pentruprocedura de angajare a răspunderii.

Care sunt argumentele lui Boc

Primul lucru invocat de şeful Executivului este acela că atâttimp cât Legislativul a fost de acord cu angajarea Guvernului pelegea educaţiei înseamnă că "nu a considerat că (…) s-ar aduceatingere competenţei sale de unică autoritate legiuitoare"."Toate aceste aspecte sunt de natură să demonstreze căprocedura constituţională a asumării răspunderii nu a fostdezavuată de Parlament", se arată în document. În aldoilea rând, Boc avertizează că termenul de prezentare a moţiuniide cenzură (în cel mult 5 zile de la data depunerii) a fost cu multdepăşit, iar refuzul Parlamentului de a trece la etapa următoare aacestei proceduri este unul lipsit de justificareconstituţională.

Nu în ultimul rând,Emil Boc aminteşte în cerere că decizia CCR nu este de natură săconducă prin ea însăşi la încetarea procedurii angajăriirăspunderii Guvernului, mai ales că "angajarea răspunderiiGuvernului nu reprezintă un gest lipsit de orice control juridic".El menţionează că există, potrivit Constituţiei, mai multe "filtre"menite să limiteze abuzurile Executivului în cadrul unei asemeneaproceduri, de la o moţiune de cenzură împotriva Guvernului până laposibilitatea Parlamentului sau a preşedintelui României de asesiza CCR cu privire la constituţionalitatea prevederilor legaleadoptate ca urmare a angajării răspunderii.

Cum s-a lăsat ceaţa

Curtea Constituţională a României a băgat în ceaţă clasapolitică, Parlamentul, Guvernul şi presa, vineri, atunci când şi-apublicat motivarea deciziei din data de 3 noiembrie, prin careconstata că "asumarea răspunderii Guvernului asupra legii educaţieieste neconstituţională deoarece există un conflict juridic denatură constituţională între Parlament şi Guvern, în condiţiileasumării răspunderii Executivului asupra unei legi aflate deja îndezbatere parlamentară". Motivarea Curţii nu tranşa însă discuţiavizavi de continuarea sau întreruperea procedurii asumăriirăspunderii Guvernului pe legea educaţiei.

"Cu privire la solicitarea autorului sesizării, în sensul căinstanţa de contencios constituţional să oblige Guvernul să renunţela procedura angajării răspunderii, Curtea constată că aceastăcerere excedează competenţei sale, soluţia aparţinând înexclusivitate autorităţilor publice aflate în conflict", se arataîn motivarea CCR.

Lăzăroiu, "omul preşedintelui", stingelumina

Ca perdeaua de fum să fie şi mai groasă, judecătorul CCR PetreLăzăroiu, propus de preşedinţie la CCR, cel a cărui decizie de votaproape că a aruncat în aer Coaliţia, a emis o opinie concurentă ladecizia Curţii pe legea educaţiei. El susţine că în deciziaCurţii nu trebuia să figureze sintagma "angajarea răspunderii esteneconstituţională şi a declanşat un conflict", ci doar constatareadeclanşării conflictului. Lăzăroiu spune că îşi menţineconcluzia potrivit căreia "prin angajarea răspunderii Guvernuluiasupra proiectului legii educaţiei naţionale, în timp ce acesta seafla în dezbaterea Senatului în calitate de Cameră decizională dupăce anterior fusese adoptat de Camera Deputaţilor prin votul final,s-a declanşat un conflict juridic de natură constituţională întrecele două autorităţi, respectiv Guvernul României şi ParlamentulRomâniei, prin Senatul României".

Judecătorul Ion Predescu de la CCR: "Citiţimotivarea"

Contactat de gândul, pentru acere explicaţii în legătură cu sesizarea premierului pe de o parteşi cu decizia Curţii pe de alta, precum şi cu rugămintea de a"traduce" motivarea CCR, judecătorul Ion Predescu a evitat să deaun răspuns tranşant. "Eu nu mă pot pronunţa acum, dacă el a făcut osesizare. Trebuie să discutăm sesizarea şi să răspundem la ea. Numă pot pronunţa înainte, vă daţi seama. Nu mă provocaţi pentru căsunt şi aşa nişte încurcături în care nu vreau să intru", ne-a spusPredescu. Cât despre motivare: "Domnule, s-o citească toată lumea,că am văzut că fiecare înţelege cum vrea. Eu nu dau explicaţiinimănui, treaba lor".

Citește și: