Departamentul Social - Mediafax
896 vizualizări 17 ian 2019

Fără să intre în detalii, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat abuzurile în justiţie vor fi îndreptate prin acte juridice adoptate de Parlament sau de Guvern.

”A existat normalitate? Dacă închidem ochii şi privim la stele, zicem - sigur că da şi foarte bun. Dar dacă suntem cu picioarele pe pământ şi vedem - nu pot să fac un inventar al câtor conflicte juridice de natură constituţională au creat autorităţile care participă la activitatea de înfăptuire a justiţiei. Că e de la DNA, că-i procurorul general de acum, care a semnat protocolul secret cu SRI, că e ÎCCJ şi mă refer la constituirea completelor de 5 judecători”, a declarat ministrul Justiţiei, la Digi24.

”Dacă puneţi cap la cap cele două rapoarte de evaluare - şi ştiţi la care mă refer - veţi vedea o radiografie a ceea ce nu trebuia să se facă în sistemul judiciar. În opinia mea ca ministru, sigur nu numai eu decid, pentru că poate să o facă şi Parlamentul sau Guvernul, vom adopta acte juridice de natură să permită îndreptarea acestor abuzuri.(...) Am zis Parlamentul sau Guvernul, după caz. Aşa zice şi Constituţia: Parlamentul care adoptă legi şi Guvernul care poate să adopte ordonanţe de urgenţă,” adugă, sfătos, Toader.

”Pe mine, vă mărturisesc că nu m-a surprins deloc decizia CCR de azi. O aşteptam şi eu ca mulţi dintre noi cei implicaţi actul de justiţie. O aşteptam cu interes, dar nu m-a surprins. De ce anume? Pentru că justiţia, ştim cu toţii, se realizează sau trebuie să se realizeze în baza legii pe care o adoptă Parlamentul, legiuitorul sau Guvernul, după caz. Organele judiciare, parchet, procurori, judecători, participanţi, nu emit norme juridice cu putere de lege. Mai ştim că organele judiciare nu modifică legea, nu completează legea, nu conferă competenţe judiciare altor autorităţi. Eu, ca unul care trăiesc în sistem, aveam cunoştinţă de aceste abordări care nu sunt conforme cu Constituţia şi evaluarea mea e prin prisma pregătirii, experienţei profesionale”, a declarat ministrul Justiţiei, la Digi24.

”Ce e de făcut? E de făcut cam ceea ce spuneam acum doi ani, când am venit ministru, că trebuie să intrăm într-o stare de normalitate normativă, adică în opera de legiferare de implementare şi de aplicare a legii.”

Specialiştii în Drept contactaţi de Mediafax apreciază că decizia Curţii Constituţionale privind conflictul dintre Parlament şi Parchetul General se poate traduce prin aceea că protocoalele secrete sunt nelegale, iar efectele ei se vor produce în funcţie de fiecare cauză în parte.

”În limitele pe care le-a stabilit deja CCR - şi anume protocolul din 2009 integral şi protocolul din 2016 parţial, ele sunt clar nelegale. Adică neconstituţionalitatea asimilează şi nelegalitatea. Este legea supremă, evident că nu poate să fie ceva valabil după lege, dacă nu este valabil după Constituţie - legea fiind inferioară Constituţiei. Nu mai este nicio îndoială că sunt total nelegale, în limitele respective,” a explicat avocatul Adrian Toni Neacşu, fost membru CSM.

”Efectele, într-adevăr, aşa cum rezultă din decizia CCR, se vor produce de la caz la caz, doar în dosarele aflate pe rolul instanţelor, în măsura în care instanţa constată că s-au folosit probe obţinute îm baza protocolului. Problema e că nu ştim în ce dosare s-au folosit probele. CCR a spus că instanţa poate să decidă, punctual, de la caz la caz”.

Judecătorul Mădălina Afrăsinie, preşedintele Secţiei a VI-a civilă de la Tribunalul Bucureşti, interpretează că decizia CCR înseamnă că protocoalele nu trebuiau să existe, iar tot ce s-a întâmplat în urma lor a fost nelegal.

”Ce înseamnă că s-a constatat conflictul? Înseamnă că acele protocoale au fost încheiate cu nerespectarea legii.(...) Ce înseamnă când vine Curtea şi spune că există un astfel de conflict? Înseamnă că tot ceea ce s-a întâmplat şi a generat conflictul a fost încheiat pe lângă lege. Ca atare, protocoalele, într-un stat de drept, nu trebuiau să existe. Nu trebuia să dai posibilitatea unui serviciu de informaţii să facă acte de urmărire penală.(...) Din punctul meu de vedere, este ceva nelegal - pe înţelesul tuturor cetăţenilor. Repet - controlul nu a fost un control de constituţionalitate, a fost o sesizare pe un conflict între puterile statului, dovadă decizia pe care a pronunţat-o Curtea Constituţională,” a explicat  judecătorul.

Din contră, avocatul Cristian Ene consideră că CCR a constatat neconstituţionalitatea, nu nelegalitatea protocoalelor.

”Curtea Constituţională nu a constatat nelegalitatea, ci neconstituţionalitatea lor. Totodată, înţeleg că CCR, în punctul numărul trei, a precizat că pe viitor instanţele sunt abilitate să înlăture orice probe care au fost obţinute prin încălcarea legii şi prin intermediul prevederilor acestor protocoale. Avem chestiune de neconstituţionalitate, iar Curtea Constituţională a şi spus: în ceea ce înseamnă implicaţiile protocoalelor în cauzele pe rol, judecătorii sunt abilitaţi să verifice în ce sens aceste protocoale au dus la producerea unor probe ilegale,” a declarat Ene.

 

Citește și: