Ana Petrescu
377 vizualizări 24 mai 2019

Tot pe 5 iunie CCR va discuta şi obiecţia formulată de PNL în legătură cu aceeaşi lege.

Printre motivele de neconstituţionalitate prezentate de şeful statului Klaus Iohannis se numără adoptarea proiectului de lege în Senat cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată.

„Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu şi de regim juridic special a fost depusă la Senat, ca primă Cameră competentă, spre dezbatere şi adoptare, la data de 6 martie 2017. (...) Adoptarea legii de către Senat, ca primă Cameră competentă, în şedinţa din data de 6 noiembrie 2017, s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2), fiind dezbătută şi adoptată cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată. Procedând în acest mod, dezbaterea şi adoptarea de către Senat a legii criticate în şedinţa din 6 noiembrie 2017 echivalează şi cu încălcarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi, implicit, a prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală”, se arată în textul sesizării, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis, vineri, MEDIAFAX.

Preşedintele Iohannis susţine că adoptarea Legii fără avizul Consiliului Economic şi Social, care era obligatoriu: „Încălcarea dispoziţiilor art. 141 şi art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie, determinată de lipsa avizului Consiliului Economic şi Social. (...) Solicitarea avizului Consiliului Economic şi Social era obligatorie, iar omisiunea Parlamentului de a solicita acest aviz contravine dispoziţiilor art. 141 şi art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie”, potrivit sesizării depuse.

Obicţia de neconstituţionalitatea conţine şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă:

„ Articolul 2 din Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.Potrivit art. 2 din legea criticată: -Terenurile proprietate publică sau privată care fac obiectul prezentei legi sunt: insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat, cu potenţial de exploatare economică, rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică.

Însă, atât aceste terenuri prin natura lor, cât şi lucrările de amenajare hidrotehnică implică proximitate faţă de ape şi mediul acvatic. Din această perspectivă, sunt incidente dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea apelor nr. 107/1996, conform cărora „apele, malurile şi albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte. Totodată, potrivit pct. 5 al Anexei nr. 1 la Legea nr. 107/1996, albia minoră este definită ca reprezentând acea -suprafaţă de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obişnuite, inclusiv insulele (s.n.) create prin curgerea naturală a apelor.

Din această perspectivă, considerăm că norma este neclară, iar prin lipsa oricărei menţiuni cu privire la respectarea regimului juridic al apelor (inclusiv a altor suprafeţe de uscat, a albiilor minore ce includ insulele, precum şi a lucrărilor hidrotehnice) astfel cum este acesta instituit şi protejat prin Legea nr. 107/1996, dispoziţiile menţionate din legea criticată sunt şi lipsite de predictibilitate, fiind încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie-, mai arată sursa citată.

Anterior, liberalii au sesizat şi ei CCR referitor la iniţiativa senatorului PSD Şerban Nicolae, adoptată de Parlament.

La jumătatea lunii aprilie, Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a aprobat iniţiativa lui Şerban Nicolae care instituie scutiri de taxe pentru activităţi economice autorizate, inclusiv jocurile de noroc, desfăşurate pe terenuri, precum insule, grinduri, sau alte suprafeţe de uscat.

Regimul fiscal derogatoriu şi de regim juridic special va fi aplicabil anumitor terenuri cum ar fi insulele, grindurilor şi altor suprafeţe de uscat, precum şi clădirilor construite pe acestea în care se desfăşoară activităţi economice, potrivit actului normativ.

Citește și: