Anca SIMINA
28065 vizualizări 28 dec 2013

După mai bine de şase luni de conflict politic, Curtea Constituţională îi lasă premierului Victor Ponta o singură opţiune în legătură cu înţelegerea pe care Guvernul a semnat-o în februarie cu kazahii de la KazMunaiGaz pentru ştergerea datoriilor istorice ale rafinăriei Rompetrol de la Năvodari: asumarea deciziei şi aprobarea prin hotărâre de Guvern, cu semnătura sa.

Mai mult, în motivarea deciziei luate pe 21 noiembrie, dar publicate o lună mai târziu, pe 21 decembrie în Monitorul Oficial, judecătorii arată că Parlamentul a încălcat Constituţia intrând în jocul Guvernului şi aprobând Memorandumul cu Rompetrol prin lege şi  îi semnalează premierului, jurist de profesie, „lacune în înţelegerea instituţiilor de drept” prin iniţierea proiectului de lege în această formă.

În 2009, premierului de la acea vreme, Emil Boc, şi el profesor de drept, Curtea Constituţională i-a întors mai multe ordonanţe de urgenţă pe care îşi pusese semnătura.

Înţelegerea cu Rompetrol poate rămâne în picioare

Concret, Curtea Constituţională susţine că termenii în care s-a semnat acordul conduc la concluzia că acesta este un contract de stat şi nicidecum un memorandum. În aceste condiţii, Parlamentul s-a substituit Guvernului adoptându-l şi a încălcat principiul că „nimeni nu este mai presus de lege” votând un act normativ pentru un caz individual.

Judecătorii, care au luat cu majoritate de voturi această decizie îi răspund de altfel şi lui Victor Ponta, care a susţinut public că, odată atacat memorandumul la CCR, există riscul întrării în insolvenţă a rafinăriei Rompetrol. „Decizia Curţii Constituţionale nu va produce niciun efect asupra existenţei, conţinutului şi efectelor juriduce pe care contractul de stat le produce între părţile semnatare”, arată Curtea, dându-i premierului şi soluţia rapidă pentru a-şi pune în praactică ceea ce a negociat cu kazahii: hotărârea de Guvern.

Cu toate că decizia a devenit oficială şi obligatorie din 21 decembrie, o zi de sâmbătă în care la Monitorul Oficial s-a lucrat prin excepţie, în şedinţa de Guvern din 23 decembrie, subiectul nu a fost discutat.

În luna noiembrie, după anunţarea deciziei, fără a fi însă detaliate argumentele şi soluţiile, şefii Rompetrol ameninţau cu anularea investiţiilor de 350 de milioane de dolari planificate în condiţiile în care memorandumul urma să cadă. "Nu vom mai face nici o investiţie în România dacă memorandumul nu va fi aplicat, dacă nu există un semnal clar că investiţiile noastre sunt în siguranţă aici", declara Azamat Zhangulov, senior vice president al grupului Rompetrol.

Unde a greşit Guvernul

Din motivarea judecătorilor reiese că Guvernul, în mod intenţionat sau prin necunoaşterea legislaţiei în materie de drept comercial, drept internaţional public şi privat, a denumit memorandum şi a aplicat procedurile specifice tratatelor – care implică Parlamentul – ceea ce, în realitaate, era un contract de stat.

„Memorandumul de înţelegere, ca instituţie juridică, desemnează un tratat care consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul de a crea, de a modifica şi de a stinge drepturi şi obligaţii juridice sau de altă natură, guvernat de dreptul internaţional public”, reaminteşte Curtea ce este un memorandum, având ca părţi statele naţionale.

Distinct, legislaţia defineşte şi noţiunea de contract de stat. Afacerea Guvernului Ponta cu Rompetrol reprezintă „un contract de stat, o tranzacţie, guvernate de dreptul comercial care are ca finalitate stingerea unui proces aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti”, conchid judecătorii.

În consecinţă, „denumirea convenţiei încheiate între părţi drept memorandum de înţelegere creează o evidentă confuzie cu privire la regimul juridic aplicabil acesteia, demonstrând o lacună în înţelegerea instituţiilor de drept al tratatelor, respectiv a celor privind contractele încheiate între părţi care au ca obiect existenţa, modalităţile, întinderea sau exercitareaa oricăror drepturi, actuale sau eventuale, susceptibile de a fi valorificate în justiţie”, se mai arată în documentul citat.


Sursa: Decizia Curţii Constituţionale nr. 494/2013, motivată

Pentru a evita încălcarea Constituţiei, ştergerea datoriilor de aproximativ 400 de milioane de dolari poate fi făcută prin HG, adică cu semnătura lui Victor Ponta, arată judecătorii: „În situaţia de faţă, stingerea litigiului se putea realiza pe calea tranzacţiei între statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor şi The Rompetrol Group NV, eventual aprobată printr-o hotărâre a Guvernului, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului, respectiv a pachetului de acţiuni al Rompetrol Rafinare”.

Parlamentul a încălcat Constituţia

Guvernul a preferat însă o altă cale. Prin calificarea eronată drept memorandum a contractului de vânzare a unui pachet de acţiuni către The Rompetrol Grpul NV, controlată de KazMunaiGaz, a iniţiat un proiect de lege aprobat în mai, în procedură de urgenţă, de către Parlament.  

Curtea Constituţională nu exclude ca încadrarea greşită să se fi făcut intenţionat. „Guvernul a ales calea unei iniţiative legislative, în condiţiile în care autoritatea executivă însăşi califică convenţia încheiată între părţi drept un contract de stat”, arată judecătorii.

Ideea aplicării unei legi în cazuri individuale încalcă însă Constituţia, susţine Curtea, menţionând ca precedent decizia din 2005 când legea pentru restituirea unor bunuri către fostul suveran Mihai I a fost de asemenea declarată neconstituţională.

Astfel, constată judecătorii, Parlamentul, la rândul său, a încălcat principiul separaţiei şi echilibrului în stat, principiul egalităţii în faţa legii, rolul constituţional al Parlamentului, intrând în aria de competenţă a Guvernului, şi obligativitatea respectării deciziilor anterioare ale CCR.

Decizia de neconstituţionalitate a legii care aproba memorandumul a fost luată ca urmare a sesizării formulate în luna octombrie de preşedintele Traian Băsescu. Anterior, Curtea fusese sesizată de PDL şi UDMR în vară, având însă cu totul alte argumente decât cel al modalităţii de aprobare a înţelegerii.

 

Citește și: