Ana Petrescu
448 vizualizări 4 apr 2019

„În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţie, precum şi ale art. 2 şi art. 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarele probleme de interes naţional: Interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie; Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe. Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la problemele sus-menţionate”, precizează Klaus Iohannis, în scrisoarea transmis Parlamentului, informează Administraţia Prezidenţială.

Art. 90 din Constituţie prevede că „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”.

Totodată potrivit Legii 3/2000, referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la: ”a) revizuirea Constituţiei; b) demiterea Preşedintelui României; c) probleme de interes naţional. (2) În condiţiile prezentei legi se poate organiza şi desfăşura şi referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritorial. (3) În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate”, arată articolul 2 al actului normativ.

Articolul 11 al aceleiaşi legi vorbeşte despre referendumul cu privire la probleme de interes naţional.

„(1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional. (2) Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret. (3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui. (4) Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (3), Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea
acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită”, conform articolului amintit.

Anterior, transmiterii comunicatului de către Preşedinţie despre conţinutul scrisorii şefului statului, Iohannis anunţase că cele două teme care au fost transmise Parlamentului ca fiind de interes naţional şi urmează să fie puse în discuţie la referendumul din 26 mai: interzicerea OUG pe justiţie şi interzicerea amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie.

Şeful statului a anunţat, în urmă cu câteva zile, o nouă consultare a Legislativului, în vederea lărgirii ariei de cuprindere a referendumului, în condiţiile în care, în februarie 2017, Legislativul a adoptat un aviz favorabil pentru un referendum anticorupţie.

De asemenea, Iohannis le-a spus luni jurnaliştilor prezenţi la Palatul Cotroceni, într-o discuţie informală, că va convoca partidele politice la consultări pe tema referendumului pe justiţie.

Citește și: