Clarice DINU Sorina Ionaşc
10130 vizualizări 29 oct 2014

Este un exerciţiu pe care vi-l propunem înaintea alegerilor de duminică, 2 noiembrie, iar rezultatul îl vom compara cu rezultatul votului real. Gândul susţine că legitimitatea votului este dată de o prezenţă cât mai mare la urne, iar  experimentul pe care vi-l propunem reprezintă un antrenament pentru votul real, o imagine a felului în care românii cu acces la Internet votează, şi nu un rezultat final al votului care alege preşedintele României.

Exerciţiul pe care vi-l propunem este justificat şi de o realitate statistică. În România,  există 9.642.427 de utilizatori de internet, peste două treimi, respectiv 6.613.000, în mediul urban unde, la ultimele runde de alegeri prezenţa a fost inferioară celei din mediul rural, unde rata de penetrare a internetului este puţin peste 30%, respectiv 3.029.427 utilizatori.

Potrivit datelor Autorităţii Electorale Permanente, care pentru prima dată la alegerile europarlamentare a furnizat public defalcat numărul total al alegătorilor din urban şi rural, la scrutinul pentru Parlamentul European la urne s-au prezentat mai puţin de o treime dintre votanţii din mediul urban, respectiv 3.020.485 din 10.528.007. În rural, rata de participare a fost superioară, la vot venind 2.866.449 persoane din cele 7.772.369 cu drept de vot, reprezentând un procent de 36,88%.

Statistic, uitându-ne doar la cifre, la alegerile europarlamentare numărul alegătorilor din mediul urban care s-au prezentat la vot nu atinge nici măcar jumătate din numărul utilizatorilor de internet din oraşe.

Raportul urban-rural este valabil şi în cazul rundelor electorale anterioare. La alegerile parlamentare din 2012, 40,49% dintre alegătorii de la oraşe au mers la vot, în vreme ce la ţară rata de participare a fost de 43,4%. La prezidenţialele din 2009, în mediul urban, la primul tur, au ieşit la vot 51,5% dintre electori, iar în rural 56,3%. În turul II, raportul a fost 54,72% - 60,11%. 

Judeţele din topul studiilor superioare, restante la vot

Chiar dacă statistic indicele nivelului de trai şi de educaţie în mediul urban este superior celui din rural, şapte din 10 judeţe care sunt în topul persoanelor care au absolvit o facultate nu se situează pe poziţii fruntaşe în clasamentul prezenţei la vot la ultimele alegeri prezidenţiale.

Astfel, Bucureştiul este pe primul loc în topul studiilor superioare(33,7%) şi pe 30 al celor care au votat(55%). Clujul se află pe poziţia a doua în ceea ce-i priveşte pe locuitorii care au terminat o instituţie de învăţământ superior(20,9%) şi pe 14 la vot la ultimele prezidenţiale(58,34%). Pe a treia poziţie la nivel de educaţie, cu 19,2%, Timişul ocupă locul 21 în topul prezenţei, cu 56,93%.

În Braşov, cei 18,3% absolvenţi de facultate aduc judeţul pe locul 4 al studiilor superioare. Prezenţa la vot de 58% îl pune însă pe poziţia a 16-a. În această din urmă ierarhie, Sibiul este pe locul 18, în vreme ce la nivelul ridicat de educaţie este pe 7, cu 15,9%.

Iaşiul se află pe poziţia 8 în topul studiilor superioare, cu 14,9%, dar e codaş la vot, pe poziţia 32, cu 55% participare la ultimele prezidenţiale.

Judeţul Bihor încheie topul 10 al studiilor superioare cu 14,1%. La capitolul prezenţă, cu 55% se clasează pe poziţia 29.

Cine sunt fruntaşii la vot

În top 10 judeţe cu cea mai mare prezenţă la vot la ultimele alegeri prezidenţiale, jumătate dintre ele se clasează şi în primele zece poziţii în topul persoanelor cu studii primare, analfabete sau fără studii, aşa cum ele s-au declarat la ultimul recensământ, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Astfel, cu 71,5% prezenţă la vot la scrutinul prezidenţial din urmă cu 5 ani, Ilfovul ocupă primul loc la prezenţă. Judeţul de lângă Bucureşti se situează pe poziţia a 10-a în privinţa analfabetismului declarat(1,86%), pe locul 22 în clasamentul persoanelor fără studii(3,31%), pe 27 în cel al persoanelor cu studii primare(13, 74%) şi pe 36 în cel al românilor cu studii medii cu studii medii(64,56%). Ilfovul ocupă însă a cincea poziţie în topul celor cu studii superioare cu 16,5%.

În Dâmboviţa, locul doi la prezenţă cu 66,75%, cei mai mulţi locuitori au studii medii(68,3%), 15,7% au studii primare, 3,57% sunt fără studii, iar 1,74% analfabeţi. În Dâmbovita, 9,9% dintre locuitori au studii superioare.

Pe locul trei la prezenţă cu 66,64%, Teleormanul se situează pe primul loc în clasamentul persoanelor cu studii primare, cu 21,88%, şi pe locurile patru în topurile românilor fără studii sau analfabeţi, cu 4,49%, respectiv 2,66%. Teleormanul ocupă locul 38 în categoria românilor cu studii medii, cu 64%, dar şi în cea a celor cu studii superioare, cu 7,1%.

Pe locul patru la prezenţă, Giurgiu se află pe primul loc în topul analfabeţilor cu 4%, pe locul al treilea în clasamentul românilotr cu studii primare, cu 20,83%, şi pe 29 în cel al persoanelor cu studii medii, cu 65,5%. Locuitorii acestui judeţ au declarat că au studii superioare în proporţie de 6,8%.

Judeţul Olt, cu 65,64%, ocupă poziţia a cincea în topul prezenţei la alegerile prezidenţiale din 2009 şi cea de-a noua în clasamentul românilor cu studii primare(18,54%). În Olt, 8,5% dintre locuitori au făcut o facultate, 67,4% au studii medii, 18,54% studii primare, 3,5% nu au frecventat nicio instituţie de învăţământ, iar 1,4% sunt analfabeţi.

Mehedinţiul s-a remarcat şi el la vot, ocupând locul al şaselea. Judeţul se situează pe locurile 9 şi 10 în topul românilor fără studii şi declaraţi analfabeţi, cu 3,87%, respectiv 2%. Studii primare au 15,81% dintre locuitori, medii 66,15%, iar superioare10,7%.

Doljul, cu al şaptelea procent de participare la alegeri(62,7%) se află pe locul 9 în clasamentul românilor care au terminat o facultate(14,3%), pe locul 40 în topul celor cu studii medii, cu 62,94%, pe 15 în clasamentul românilor cu studii primare(16,07%), pe 23 în categoria celor fără nicio şcoală absolvită (3,21%) şi pe 23 în cazul analfabeţilor(1,35%).

Pe locul 8 la capitolul prezenţă la alegeri(62,34%), judeţul Vaslui ocupă locurile 5 şi 8 în privinţa celor fără studii, respectiv persoanelor analfabete, cu 4,32% şi 2,16%. Vasluiul ocupă a doua poziţie în ierarhia studiilor primare, 21,42%. Studii medii au 65,19% dintre locuitori, în vreme ce 7,1% au absolvit o instituţie de învăţământ superior. 

Prahova, cu un procent de 62,19% se clasează pe locul 9 la capitolul prezenţă. Nivelul de educaţie al locuitorilor este unul mai ridicat, 13,7% declarându-se absolvenţi de studii superioare, 65,61% de medii. Studii primare au 14,46%. Doar 2,49% dintre locuitori s-au declarat a nu avea nicio şcoală, iar 1,03% analfabeţi. 

Pe locul 10 în topul prezenţei la ultimele alegeri prezidenţiale, Constanţa ocupă locul 6 ca nivel al studiilor superioare, 16,3%. 65,33% dintre locuitori au studii medii, 12,36% primare, 2,91% nu au nicio şcoală, iar 1,33% s-au declarat analfabeţi.

Citește și: