Anca SIMINA
2465 vizualizări 3 oct 2013

După 296 de zile, cât înţelegerea dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta a fost recunoscută ca valabilă, de ambele părţi, niciul dintre marile angajamente politice asumate la momentul semnării Păcii de la Cotroceni nu este nici măcar aproape de a fi realizat. Regionalizarea, reforma electorală şi revizuirea Constituţiei au fost amânate cu cel puţin un an, în timp ce “noua Lege a Sănătăţii” este abia în faza de dezbatere publică.

Cât despre aderarea la Spaţiul Schengen, unul din argumentele care au motivat semnarea  pactului şi punerea lui în braţele tuturor liderilor europeni la Summitul UE din decembrie 2012, ţinta poate fi deja considerată ratată inclusiv pentru prima parte a anului 2014 în condiţiile amânării raportului MCV şi al alegerilor europarlamentare din vară.

Cu toate acestea, în pregătirea anului electoral 2014, pactul este pe cale să fie denunţat oficial, cu toate că nici Traian Băsescu, nici Victor Ponta nu se află la prima încălcare a acordului.

TEXTUL INTEGRAL AL ACORDULUI DE COLABORARE

În 10 luni şi jumătate, cât coabitarea a funcţionat oficial în România, preşedintele şi premierul s-au pus de acord asupra numirii procurorilor şefi Tiberiu Niţu (Parchetul General), Laura Codruţa Kovesi (DNA), Alina Bica (DIICOT) şi a adjuncţilor lor, au depăsit interimatul de la Avocatul Poporului prin  numirea lui Anastasiu Crişu, agreat de USL, au finalizat înlocuirea miniştrilor Transporturilor şi Justiţiei fără intervenţia CCR, au convenit asupra noilor nume de ambasadori în capital-cheie ca Washington, Moscova şi Paris, au ieşit cu un punct de vedere comun legat de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, Băsescu mandatându-l pe Ponta inclusiv să reprezinte România la Consiliul European la discuţia despre politica energetică a UE.

Un acord politic întins pe 6 pagini şi semnat de Victor Ponta şi de Traian Băsescu, conform notiţelor prezidenţiale, pe 12.12.2012 la ora 22.50, pactul de colaborare instituţională enumeră câteva angajamente comune, unele politice, altele de conduită şi arată, cel puţin în scripte, cum ar trebui să se regleze conflictele apărute între preşedinte şi prim-ministru. Ambii semnatari l-au încălcat, prin poziţiile lor publice, după nici două luni de la semnare.

Cine şi când a încălcat pactul

Încălcarea pactului de colaborare, chiar dacă nu a fost explicit reclamată de Ponta sau de Băsescu nu este însă o premieră. Încă din primele paragrafe, preşedintele şi premierul se angajau să respecte, cât timp împart puterea, „principii şi valori comune”.

1. Orientarea strategică a României apartenenţa la NATO şi UE, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene ale competiţiei şi economiei de piaţă şi ale democraţiei sunt intangibile Îndeplinit

Din informaţiile publice, nici Ponta, nici Băsescu nu au făcut o opţiune din a schimba orientarea României spre UE şi NATO. Cu pactul semnat şi trimis cancelariilor europene, premierul şi-a făcut intrarea în 2013 în capitale ca Berlin, Paris sau Helsinki, reabilitându-şi imaginea la Bruxelles după criza politică din 2012. La sfârşitul lunii, Ponta are programată intrarea la Casa Albă.

2. Securitea RomânieiÎndeplinit

Nu există inflormaţii publice că Ponta sau Băsescu ar fi afectat securitatea României. Singurele divergenţe care au pus în discuţiile modul în care acţionează serviciile de informaţii româneşti au apărut pe 19 iulie, la aducerea în ţară a lui Omar Hayssam. Dacă preşedintele a susţinut atunci deschis că „România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul unui alt stat”, fără alte explicaţii, premierul l-a contrazis. “Când lucrezi cu iresponsabili trebuie să-ţi asumi şi aceste riscuri”, a comentat atunci Ponta, reclamând că o parte din consilierii prezidenţiali “au încercat să deturneze politic pentru mişcarea lor de doi bani o chestiune importantă pentru stat”.

3. Independenţa Justiţiei şi supremaţia legii, statului de dreptÎncălcat

“Independenţa justiţiei s-a prăbuşit ieri cu binecuvântarea lui Ponta şi asta mă face să mă îndrept spre denunţarea pactului şi informarea tuturor partenerilor în faţa cărora mi-am pus obrazul”, a spus Băsescu joi dimineaţă, într-un interviu transmis la B1. Valul de critici la adresa premierului care “a intrat cu bocancii în Justiţie de dragul lui Dragnea” a venit ca urmare a revocării procurorului Lucian Papici, cel care a instrumentat dosarul vicepremierului Liviu Dragnea, din funcţia de şef al Secţie I a DNA.

Printre altele, Băsescu şi Ponta s-au angajat în scris în decembrie să nu atace şi să denigreze Justiţia, să garanteze păstrarea atribuţiilor instituţiilor statului de drept şi „să consolideze independenţa justiţiei în raport cu influenţa politică”.

În aprilie, cei doi se puneau de acord asupra numelor şefilor de parchete, printr-o negociere politică denunţată de societatea civilă şi de liberali drept „troc”. Strategia comună contravenea pactului de coabitare care cerea „Introducerea unui proces transparent de numire care să presupună candidaturi deschise, criterii de exterienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie”. La acel moment, preşedintele garanta că „Justiţia nu se va prăbuşi şi nici nu va fi subordonată politic” în mandatul lui Niţu.

Unul dintre puţinele angajamente bifate rapid după instaurarea păcii de la Cotroceni din decembrie 2012 a fost „numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare”, în persoana lui Anastasiu Crişu.

4. Priorităţile de apărare ale României – Îndeplinit parţial

În urma negocierilor din ultimele luni, România va cumpăra, cu aproximativ 670 de milioane de euro,  12 avioane multirol F-16 A/B MLU M 5.2 din Portugalia, urmând ca Statele Unite să furnizeze muniţia, armamentul, să completeze pachetul logistic şi serviciul de instruire. Acestea vor înlocui treptat MIG-urile începând din 2015. Cu aprobarea CSAT, Guvernul a trecut prin Parlament un proiect de lege în acest sens, în luna septembrie fiind aprobată semnarea contractului cu portughezii.

Angajamentele uitate ale lui Băsescu şi Ponta

Dincolo de principii, acordul stabilea câteva angajamente comune, mai ales pentru situaţiile în care atribuţiile constituţionale sunt neclare sau au dus în ultimii ani la conflicte.

1. Băsescu şi Ponta conveneau, cu Liviu Dragnea şi Crin Antonescu martori, „că se vor respecta şi se vor abţine în a lansa dispute politice pe teme legate de angajamentele României faţă de instituţiile internaţionale” Îndeplinit parţial

Primele contre au apărut. Sub forma unor ironii, încă din ianuarie, când FMI a amânat negocierea unui nou acord cu câteva luni, având în vedere lipsa unor progrese ale Guvernului. „Nu am îndoială că Guvernul negociază cu toată forţa şi capacitatea lui impozitul regresiv. Vă aduceţi aminte, maximum 16%, cât este cota unică acum, şi promiteau reducerea la 12% pentru anumite categorii şi la 8%. Ştiţi că m-aştept să anunţe în cursul zilei de astăzi că vor angaja înapoi 2.500 de oameni la Oltchim. Nu am dubii că vor rezolva problema legii sănătăţii, legea reorganizării administrative, privatizarea CFR Marfă, trebuie să stabilească nişte condiţii şi eu vreau ca Guvernul să nu fie împiedicat de prezenţa mea", justifica Băsescu pe 22 ianuarie de ce a refuzat “în mod politicos” o întâlnire cu delegaţia FMI.

2. Preşedintele şi premierul se angajau „să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept (...) optând să coopereze în poziţiile comune faţă de FMI, BM, Comisia Europeană, NATO, MCV, Schengen etc” Îndeplinit parţial

Chiar dacă nu s-au mai întâlnit faţă în faţă de câteva luni, cu excepţia unei şedinţe CSAT, Băsescu şi Ponta nu au avut opţiuni contradictorii  în privinţa noului acord cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, care ar urma să fie semnat la finalul acestui an.

Eşecul Schengen, după opoziţia fermă a Germaniei din martie, a fost însă pasat între Palate fără a se mai ţine cont de pactul de coabitare. "Eu nici n-am ţinut miniştri penali în Guvern, nici n-am făcut presiuni pe Justiţie, nici n-am dat lovituri pe CSM. Eu îmi asum că mi-am făcut datoria. Căutaţi responsabilii în altă parte", sugera Băsescu pe 4 martie, de lângă harta la care desena frontierele securizate ale României, că vina i-ar aparţine lui Ponta.

Primul pas în declanşarea conflictului intern îl făcuse ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care susţinuse că România nu va mai fi interesată de această problemă dacă va fi amânată din nou aderarea. Dacă Băsescu l-a somat să nu mai facă astfel de afirmaţii, Ponta i-a luat apărarea: “De câte ori tace şi nu mai face scandal de atâtea ori este mai bine pentru România, pentru că în cei 9 ani în care domnul preşedinte Băsescu s-a ocupat, mai mult sau mai puţin constituţional, de relaţiile României în Europa a ratat absolut toate ţintele: avem MCV în continuare, nu am intrat în Schengen, nu suntem nici măcar aproape de euro, deci eşec pe linie”.

3. „Să menţină coeziunea mesajului extern” şi „coeziunea mesajului intern pe teme convenite” – Ratat

Primele divergenţe legate de mesajele externe au apărut încă din ianuarie, când Victor Ponta susţinea că nu va accepta niciodată o legătură Raportul pe Justiţie şi intrarea României în Spaţiul Schengen. “Ceea ce noi am cerut mereu a fost să nu existe o legătură între Schengen şi MCV. Şi acum ce facem, o creăm noi?", îi reclama el preşedintelui.

Băsescu, pe de altă parte, spunea că legătura a fost deja făcută de statele UE şi nu mai poate fi negată. “Nu ştiu de ce, şi domnul Ponta, şi domnul Crin Antonescu fac ochii mari când le spui: “Uitaţi-vă şi la MCV, chiar dacă nu îi recunoaştem interconexiunea. Dar voi, reprezentanţii Guvernului, acceptaţi că atunci când se dezbate MCV-ul pentru România, în Consiliul Uniunii Europene, toate legăturile, cu putinţă şi fără putinţă, legate de justiţie”. Minciuna trebuie să înceteze", susţinea preşedintele.

4. Cei doi „vor stabili spaţiile de competiţie politică” de comun acord, iar „opiniile divergente vor fi oferite ca opţiuni în spaţiul public” şi nu lansate ca atacuri. O altă regulă era evitarea „confruntărilor publice inutile”, Ponta şi Băsescu angajându-se în plus, „să încerce soluţionarea diferenţelor”   – Ratat

Poziţiile publice legate de Roşia Montană, CFR Marfă, investiţiile străine în România sau stadiul lucrărilor pe tronsonul de autostradă Arad-Pecica ori pentru Gazoductul Iaşi-Ungheni au fost tot atâtea motive de dispută politică în care Băsescu şi Ponta s-au acuzat reciproc de minciună sau de manipulare.

Publicarea rezultatelor recensământului din 2011 a provocat o nouă dispută politică între Ponta şi Băsescu. Datele INS au determinat coabitanţii să se întoarcă la criza politică din 2012, dându-i, ipotetic, finaluri diametral opuse."Am fost peste 50% în 2012 pe 29 iulie, noi, ăştia cu lovitura de stat. Nu ne mai foloseşte prea mult acum să vedem. Mai bine mai târziu decât niciodată", a reevaluat Victor Ponta, pe 4 iulie, rezultatele referendumului pentru demiterea preşedintelui în ipoteza în care s-ar fi luat în calcul, contrar deciziei CCR, numărul de electori recenzaţi cu câteva luni în urmă.

De pe scările Senatului, unde depunea o coroană la catafalcul fostului premier Radu Vasile, Băsescu a revenit la vechile sentimente faţă de Ponta. "Dacă a spus aşa ceva, arată că a rămas acelaşi om lipsit de responsabilitate”, a spus el.

5. Băsescu şi Ponta „convin să se consulte ex-ante în privinţa mandatelor” pe politică europeană şi externă" Încălcat

Primul tir al acuzaţiilor deschise la adresa Guvernului şi a premierului post-angajament de coabitare s-a concretizat în iulie, după întoarcerea lui ponta din turneul asiatic, “catastrofal din punct de vedere al eficienţei şi al imaginii", în opinia preşedintelui. "A plecat fără mandat, deşi CCR a precizat clar că trebuie să aibă mandat. Sunt lucruri care nu se pot tolera", a reclamat preşedintele la Digi 24, susţinând că Guvernul Ponta “fură prin lege” în cazul Rompetrol.

Consultarea ex-ante a lipsit însă încă din februarie, când Guvernul a refuzat să trimită la Cotroceni în timp util un punct de vedere oficial înainte de negocierile din Consiliul European pentru banii alocaţi în exerciţiul bugetar 2014-2020. La întoarcerea lui Băsescu, Pontra considera pactul ca fiind deja încălcat.

A funcţionat însă trei luni mai târziu, când preşedintele l-a mandatat pe premier să reprezinte România la Consiliul în care s-a discutat politica energetică.

6. Preşedintele şi premierul „convin să respecte poziţiile formulate de responsabilul constituţional”, „să evite orice fel de blocaj, să discute şi să dezbată poziţii alternative”Ratat

Aşa cum a fost pus pe hârtie, pactul de la Cotroceni stabilea aşa-numite „spaţii de cooperare” pentru situaţiile în care Constituţia impunea o consultare (Elaborarea politicii externe şi de cooperare cu MAE, elaborarea politicii în cadrul UE, numirile de generali, numirile de ambasadori, numirea procurorului General, Procurorului şef al DNA sau alte funcţii ce reclamă atribuţii constituţionale ale Preşedintelui şi ale Guvernului, teme de politică internă cu incidenţă în sfera securităţii naţionale). „Dacă sunt puncte de vedere diferite, va avea prioritate decidentul final”, îşi treceau Băsescu şi Ponta în acord, ca măsură de precauţie.

Schema a funcţionat doar cinci luni, până când s-a depăşit etapa numirii procurorilor-şefi şi a nominalizării câtorva ambasadori în posture-cheie – Iulian Buga pentru Washington, Vasile Soare la Moscova.

Ulterior, Băsescu s-a plans că Ponta nu îi mai răspunde la telefon, dar premierul s-a declarat mulţumit că, în lipsa vreunei întâlniri directe cu preşedintele, s-a evitat un conflict deschis.“Relaţia mea cu preşedintele este foarte bună. Nu am mai vorbit din luna mai, deci nu ne mai certăm. Nu ne-am mai întâlnit”, spunea Ponta pe 12 septembrie.

7. Codul de conduită general: “reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire direct la funcţia partenerului şi la adresarea la plural”. “Părţile se angajează să evite expresiile dure, atacurile de orice fel” Încălcat

Primul care a abandonat adresarea respectuoasă” în favoarea meciului politic deschis a fost Traian Băsescu. “Sunt mai bun ca prim-ministru decât el. Aş vrea să treacă de stadiul de agent constatator”, se plângea Băsescu de Ponta în iulie, după ce îi reclamase în câteva rânduri că “a plagiat două lucrări” şi că “e mincinos”.

Apropo de ticăloşie şi de tupeu, după ce îi faci dosar penal unuia dintre cei mai buni medici din România, mai ai şi nesimţirea să îl suni la telefon să îl rogi să ajute pe cineva”, spunea Victor Ponta în contextul scandalului legat de regele Cioabă.

Acuzaţii de incompetenţă şi “poziţii de vară, la o bere” s-au aruncat între palate şi în legătură cu privatizarea controversată a CFR Marfă. „Dragii mei, aveţi un guvern care nu a probat că ar fi competent. Oricâte acorduri de coabitare ai avea, ele nu inseamnă şi minciună prin omisiune”, susţinea Băsescu, în timp ce premierul ataca de la distanţă: „Decizia Guvernului e de a ignora poziţiile politicianiste ale lui Băsescu, poziţii de vară la bere, de unde o fi”.

Deşi există descris în acord, mecanismul de soluţionare a conflictelor prin medierea unei comisii de arbitraj formată din consilieri şi miniştri nu a fost pus în practică niciodată.

Citește și: