Departamentul Politic
11934 vizualizări 7 mar 2019

Laura Codruţa Kovesi a spus, întrebată dacă este o ruşine în Parlamentul European faptul că este acuzată în România, că este mândră de activitatea ei şi de rezultatele pe care le-a obţinut, subliniind, totodată că nu este singura ţintă, ci mai sunt procurori care au plângeri pe numele lor.

„Eu sunt foarte mândră de activitatea mea şi de rezultatele mele. În Europa sunt foarte apreciată. Am primit premii. Rezultatele sunt indiscutabile în istoria celor două instituţii. Dacă vorbim de ruşine şi neruşine, pot să vă spun că activitatea procurorilor este foarte apreciată la nivel european. Ca atare, sunt foarte mândră de activitatea mea. (...) Cred că nu sunt singura ţintă. Cred că sunt foarte multe alte persoane, procurori care sunt ţinte. Sunt colegii împotriva cărora s-au făcut plângeri. Pentru ce? Că şi-au făcut treaba”, a declarat Kovesi, la ieşirea din Secţia de anchetare a magistraţilor.

Laura Codruţa Kovesi este candidat la funcţia de şef al Parchetului European.

Laura Codruţa Kovesi, fost procuror şef al DNA, a declarat joi, după ce a fost învinuită într-un nou dosar care îi vizează pe Lucian Onea şi Mircea Negulescu, că aceste acuzaţii sunt fabulaţii şi nu a comis niciuna dintre fapte.

"Am contestat această activitate pentru că nu am fost citată legal, nu mi s-a respectat niciunul dintre drepturi. Spun că nu am comis niciuna din aceste fapte. Sunt fabulaţii pe care eu mă străduiesc să le clarific cât mai repede posibil. Nu pot să mă apăr pe un proces verbal de aducere la cunoştinţă a unei învinuiri", a declarat Kovesi.

Întrebată dacă este sigură că Inspecţia de anchetare a magistraţilor nu are dovezi împotriva sa, Kovesi susţine: "Câtă vreme nu a făcut niciun lucru".

Laura Codruţa Kovesi a declarat că dosarele în care este vizată nu reprezintă o coincidenţă deoarece, potrivit acesteia, se desfăşoară o campanie de hărţuire a sa, care durează de doi ani de zile.

„Nu este nicio coincidenţă. E în continuare o etapă din această campanie de hărţuire. Am 47 de acţiuni disciplinare. În alte situaţii procurorii acestei secţii nu au comunicat câte dosare sunt în lucru, dar am aflat din spaţiul public că sunt 18 dosare. Şe ştia că este un vot pentru procedura de procuror european. Nu cred că este o coincidenţă. Imaginaţi-vă că am stat într-un birou şi poliţiştii îmi aduceau la cunoştinţă că mi s-a închis plângerea în timp ce veneau alte acuzaţii”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la ieşirea din sediul Secţiei Speciale de anchetare a magistraţilor.

Totodată, fosta şefă DNA a subliniat că nu este vinovată pentru nicio faptă de care este acuzată.

„Din perspectivă managerială tot ce puteam să fac cu instrumentele pe care le-am avut la dispoziţie am făcut. Am revocat procurori. Am dispus controale prin intermediul adjuncţilor mei. Şi din interiorul şi din afara instituţiei nu mi-au semnalat că sunt probleme. Categoric, vă spun că nu sunt vinovată pentru niciuna dintre faptele care mi se impută. Ei trebuie să dovedească că sunt vinovată, eu o să dovedesc că sunt nevinovată. Toată treaba aceasta are legătură cu candidatura mea”, a mai spus Kovesi.

Ora 18:00 Kovesi a declarat, la ieşirea de la Secţia de anchetă a magistraţilor, că după ce a spus că nu poate să dea declaraţii în dosarul extrădării lui Popa pentru că nu a studiat cazul, în birou au intrat mai mulţi avocaţi care au anunţat-o că mai este învinuită într-un dosar.

"Am fost împiedicată să dau declaraţie. Dorinţa mea a fost să lămuresc cât mai repede acele fabulaţii. Am făcut o cerere prin care am solicitat să văd dosarul şi pentru a cunoaşte acuzaţiile. În 15 februarie mi s-a adus la cunoştinţă că sunt învinuită, dar eu nu am primit detaliile. A stabilit să am acces la documente în perioada 8-14 martie. Astăzi am fost îm imposibilitate de a da declaraţie pentru că nu am avut acces la acuzaţii. Mi s-a spus că trebuie să rămân în birou. Am întrebat dacă pot să plec şi să aştept citaţia. Mi s-a zis că nu şi mi s-a spus că sunt acuzată într-un alt dosar", a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Aceasta spune că în noul dosar ar fi vorba despre constituire de grup infracţional organizat.

"Nu ştiu care e urgenţa de nu pot să fiu chemată în altă zi. A spus că nu contează pentru că ea poate să mă citeze. Din nou dreptul la apărare şi procesul verbal a fost întocmit cu încălcarea tuturor drepturilor. Nu ştiu care e acuzaţia la acest moment, pentru că procesul verbal a fost semnat doar de avocaţi, nu şi de procuror. Nu am reţinut, pentru că citea foarte repede. Acuzaţia este că aş fi coordonat un grup infracţional organizat cu procurorii în DNA. Nu s-a dispus nicio măsură", a mai spus Kovesi.

Kovesi a fost pusă sub urmărire în al doilea dosar, cel cu Onea şi Negulescu

Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare pentru represiune nedreaptă în dosarul procurorilor de la DNA Ploieşti, Mircea Negulescu şi Lucian Onea, au confirmat, pentru Mediafax, surse apropiate anchetei. În acest dosar, cei doi procurori sunt sub control judiciar.

Mircea Negulescu este cercetat pentru participaţie improprie sub forma complicităţii la favorizarea făptuitorului şi complicitate la represiunea nedreaptă, iar Lucian Onea, pentru participaţie improprie sub forma complicităţii la favorizarea făptuitorului, represiunea nedreaptă şi cercetare abuzivă.

În fapt, cei doi sunt acuzaţi că au constrâns anumiţi martori să facă sesizări şi tabele false cu alegători din Republica Moldova, documente din care să rezulte că alegătorii ar fi primit bani drept „mită electorală”.

Cei doi, alături de alţi procurori din cadrul DNA Ploieşti, sunt acuzaţi şi de constituire de grup infracţional organizat.

Ora 13:00 Laura Codruţa Kovesi a ajuns la sediul Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie, pentru a fi audiată în dosarul privind repatrierea directorului FNI Nicolae Popa din Indonezia. Aşteptată de zeci de jurnalişi şi susţinători, fosta şefă a DNA nu a făcut nici o declaraţie la sosire.

Parlamentul European a desemnat negociatorii pro-Kovesi

Claude Moraes (grupul S&D al socialiştilor europeni, preşedinte al Comisiei LIBE), Judith Sargentini (Alianţa Verzilor, cea care a surprins-o pe Maria Grapini numărând greşit voturile pentru Kovesi) şi Ingeborg Grassle (PPE, preşedinte al Comisiei CONT) vor fi cei trei reprezentanţi din echipa de negociere a PE cu Consiliul UE pentru şefia procurorului-şef european, anunţă europarlamentarul PNL, Marian-Jean Marinescu.

”Cred că este o echipă de negociere foarte puternică. Propunerea Parlamentului European va fi susţinuta foarte tare”, a afirmat, pentru Mediafax, Marian-Jean Marinescu, care a reprezentat grupul PPE în cadrul şedinţei.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan oferă mai multe detalii despre cei trei negociatori ai Parlamentului European şi procedurile care urmează pentru desemnarea candidatului final, ce va fi votat în plenul PE.

De la ora 11:00, Conferinţa Preşedinţilor, formată din preşedintele Parlamentului European (PE) Antonio Tajani şi liderii de grupuri politice, a decis la Bruxelles, echipa de negociere cu reprezentanţii Consiliului UE pentru numirea procurorului-şef european. Prima alegere în Comisiile CONT şi LIBE a fost Laura Codruţa Kovesi.

Grupul Partidului Popularilor Europeni (PPE) a fost reprezentat în şedinţa de joi de europarlamentarul PNL Marian-Jean Marinescu.

”Consilul are o listă de priorităţi, cu reprezentantul Franţei pe primul loc şi doamna Kövesi pe locul doi. Parlamentul European are o altă listă, potrivit voturilor din #LIBE şi #CONT, în care doamna Kovesi este pe primul loc, iar candidatul Franţei pe locul doi. Cei care vor reprezenta Parlamentul European în aceste negocieri nu au voie să devieze de la poziţia dată prin vot de comisiile LIBE şi CONT.(...) Eu voi susţine ideea ca echipa de negociatori a Parlamentului să fie formată din trei persoane, ca şi echipa Consiliului.

În ce priveşte candidaţii, aşa cum am făcut-o şi în cadrul voturilor din LIBE şi CONT, în calitate de eurodeputat român din Partidul Naţional Liberal şi vicepreşedinte al PPE, voi susţine interesele României şi o voi sprijini pe dna Kövesi,” anunţă Marinescu pe Facebook.

România nu poate participa la negocieri

Deoarece deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, România ar fi avut dreptul să participe la negocierile Consiliului cu reprezentanţii Parlamentului European, pentru desemnarea viitorului procuror şef european.

“Consiliul a desemnat o ierarhie iniţială a celor trei candidaţi. Echipa de negociatori care va avea discuţii cu Parlamentul trebuie să vadă cum poate reconcilia poziţia celor două instituţii. Este un grup de trei ambasadori din trei ţări, care reprezintă statele ce deţin şi urmează să deţină Preşedinţia Consiliului UE”, a declarat Romain Sadet, de la Centrul de comunicare al Consiliului.

Însă când un candidat provine din unul din statele ce ar avea dreptul la un reprezentant la negocieri, regulamentul Consiliului UE prevede că următorul stat membru ce va deţine Preşedinţia Rotativă a UE să trimită un ambasador în locul său.

“De aceea, a fost luată decizia privind cei trei ambasadori să fie ai statelor care urmează să deţină Preşedinţia Rotativă a Consiliului UE: Finlanda, Croaţia şi Portugalia. Germania urma după Croaţia, dar pentru că unul dintre candidaţi este cetăţean german, a fost înlocuită de următoarea, şi anume Portugalia. Acestea sunt regulile de procedură care au fost agreate de cele 22 de state membre înaintea începerii procesului de alegere a procurorului şef european.”

Finlanda va conduce echipa negociatorilor Consiliului UE

După negocierilor echipei PE cu cea a Consiliului UE, va fi propus un candidat unic pentru funcţia de procuror şef european, pe care Parlamentul European îl va vota cel târziu în aprilie.

”Azi se întâlnesc liderii grupurilor politice care vor valida echipa de negociere a Parlamentului European, formată din două persoane. Parlamentul şi-ar dori ca negocierea să fie în următoarele două săptămâni, pentru ca noi să votăm în martie. În cel mai rău caz, o să fie în aprilie. Cred că o să fie în martie,” a declarat europarlamentarul Cristian Preda pentru Mediafax.

În negocieri, Consiliul UE va fi reprezentat de ambasadorul Finlandei, asistat de reprezentanţii Croaţiei şi Germaniei.

”Nu pot fi mai multe voci ale Consiliului. E o voce. Aşa cum Guvernul României a fost reprezentat în timpul preşedinţiei austriece, era cineva care asista la discuţie din Consiliu. Când Consiliul negocia cu noi, cu Parlamentul, respectiv cu Comisia, tot aşa şi acum, vor fi finlandezii, care vor negocia şi vor fi asistaţi de către nemţi şi de către croaţi, membri ai viitoarelor preşedinţii”, a explicat Preda.

“Ideea e să se termine această procedură. N-are rost s-o lungeşti, câtă vreme votul în Parlament a fost clar şi nu sunt chestiuni atât de complicate. De obicei, acest tip de dosare care sunt negociate între Parlament, Comisie şi Consiliul UE sunt foarte complicate, uneori cu zeci, sute de chestiuni în discuţie, pentru că sunt dosare legislative care presupun ramificaţii numeroase şi sunt multe şedinţe în care se întâlnesc toate aceste trei părţi şi negociază punct cu punct. Aici va fi un singur punct: numirea procurorului-şef. Datorită acestui fapt, nu e o negociere foarte complexă.”

Europarlamentarul acuză dezinformarea în presă şi confuziile în legătură cu procesul desemnării penru funcţia de procuror-şef al Parchetului European.

“Din păcate, nu s-a explicat în detaliu tot procesul ăsta. E şi o procedură nouă şi atunci s-au şi avansat diverse ipoteze. Mulţi au încercat să falsifice informaţia. Am văzut că un membru PSD a spus că se reia votul. Nu se reia niciun vot. Nu există din partea guvernului finlandez, croat sau german vreun semnal că n-ar susţine lupta anti-corupţie, că asta este miza. Ideea că s-ar fi întâmplat ceva înainte de vot, reprezintă pur şi simplu tentative de a arunca diverse perdele de fum în discuţia asta, care este afectată de acuzaţii, de tot ce s-a montat împotriva lui Kovesi. E jenant ce se întâmplă. Nu are niciun fel de substanţă că e un candidat care a picat şi din pricina căruia s-ar relua procedura. Candidaţii au fost analizaţi mai întâi de o comisie de experţi, 12 jurişti atent selecţionaţi şi au examinat dosarele. Nu e un proces tratat superficial. Selecţia a fost foarte serioasă. Se joacă alţii cu vorbele acasă. Nu înţeleg la ce serveşte această subminare a capacităţii Parlamentului European de a face treaba. PSD asta încearcă să ne spună, că Parlamentul nu e bun de nimic.”

Gabriela Zoană (PSD): Kovesi va avea soarta Brexitului

Eurodeputatul PSD Gabriela Zoană afirmase marţi că, în urma unor discuţii pe care le-a avut cu diferiţi eurodeputaţi despre votul din Comisiile LIBE şi CONT, ar exista “voci” care solicită reluarea procedurii pentru şefia Parchetului European şi că n-ar fi exclusă amânarea pe termen nedefinit a nominalizării.

“Astfel, la fel ca şi în cazul referendumului pentru Brexit, abia după vot, care a fost unul extrem de strâns, atât cei care au votat, dar şi cei care au absentat de la procedura din comisii, au realizat ce s-a întâmplat de fapt. La fel ca şi la referendumul pentru Brexit, acum există voci care solicită o reluare a procedurii, avându-se în vedere atât absenţele membrilor titulari din fiecare comisie, dar şi faptul că unul dintre candidaţi nu îndeplinea condiţiile pentru a candida pentru o asemenea funcţie. Acum există mai multe posibilităţi în ceea ce priveşte procedura desemnării procurorului şef european - există şi posibilitatea reluării procedurii sau amânarea pe termen nedefinit a nominalizării, mai ales că votul din Consiliu a fost unul care nu a coincis cu votul din Comisii,” anunţa Gabriela Zoană, printr-un comunciat de presă remis, marţi, Mediafax.

“În orice caz, prevăd că Laura Codruţa Kovesi va avea soarta Brexitului - amânarea oricărei decizii în ceea ce o priveşte, cel puţin până la instalarea noului Parlament. Nu înţelege nimeni de ce se doreşte a se face nominalizarea acum, de către actuala formulă a Parlamentului, mai ales că în luna mai urmează să aibă loc alegerile europarlamentare care vor schimba cu siguranţă şi echilibrul de forţe din Parlamentul European, dar şi opinia acestei instituţii în legătură cu prezenţa între candidaţi a unei persoane controversate cel puţin din punct de vedere al imaginii în ţara de provenienţă.”

Kovesi, chemată chiar astăzi la audieri de Secţia de anchetare a magistraţilor

Tot astăzi, Laura Codruţa Kovesi a fost chemată la audieri de procurorii Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, în dosarul privind extrădarea lui Nicolae Popa, în care fosta şefă DNA are calitatea de suspect, deschis în urma unui denunţ al lui Sebastian Ghiţă.

"E clar că această chestiune cu dosarul penal, sunt mult coincidenţe. S-a început urmărirea penală când am plecat la Bruxelles, coincidenţă - sunt citată în 7 martie, când va fi luată o decizie în Parlamentul European. O să vedem cât de mult afectează. Ceea ce a ţinut de mine eu am făcut, din punct de vedere al tehinicii profesioniste, eu treaba am terminat-o. Acum este o decizie politică. Această decizie politică nu am determinat-o eu sau alt candidat, ci a fost o decizie stabilită prin regulament", a declarat Laura Codruţa Kovesi, la Europa Fm.

PNL cere Guvernului să facă public mandatul transmis ambasadorului român

Luni, liberalii solicitau Guvernului să facă public mandatul cu care ambasadorul român la Uniunea Europeană şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, vor participa la şedinţele privind desemnarea procurorului-şef european.

”Săptămâna aceasta este săptămâna decisivă pentru alegerea primului procuror şef al Uniunii Europene. Săptămâna aceasta vor avea loc două reuniuni extrem de importante în cadrul acestui proces. Miercuri, 6 martie, ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene se vor întâlni pentru a evalua procedura de selecţie ca urmare a etapei ce a avut loc săptămâna trecută în Parlamentul European, iar vineri, 8 martie, miniştri de Justiţie din Uniunea Europeană vor avea prima discuţie politică la nivel înalt în vederea stabilirii poziţiei Consiliului UE privind desemnarea primului procuror şef al UE (...) Cerem Guvernului României să facă public mandatul cu care reprezentantul României şi apoi ministrul de Justiţie vor participa la aceste şedinţe, aşa cum şi noi am făcut publică susţinerea pentru candidatul român, am făcut lobby pentru candidatul român, am votat-o, am promis că vom convinge PE să o voteze şi am reuşit”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureşan, la finalul şedinţei PNL.

”Consiliul Uniunii Europene nu are în acest moment o poziţie stabilită, (...) iar noi cerem Consiliului să-şi stabilească cât mai rapid poziţia şi să ţină cont de primele două etape în care candidatul român a fost pe loc întâi. În al doilea rând, somăm Guvernul României să înceteze orice acţiune de sabotare a candidatului român la poziţia de procuror-şef european. În ultimele săptămâni ministrul Justiţiei şi-a făcut titlul de glorie din faptul că a trimis scrisori denigratoare privind candidatul român miniştrilor de Justiţie din alte ţări ale UE, iar europarlamentarii PSD s-au milogit săptămâna trecută pentru a cere drept de vot în comisia LIBE pentru a putea vota împotriva candidatului român.”

 

Citește și: