Anca SIMINA
Clarice DINU
4005 vizualizări 22 ian 2014

„Voi înfiinţa, în cel mai scurt timp, la nivelul Guvernului, comitetul interministerial de intervenţie în situaţii de urgenţă pentru ca în viitor asemenea situaţii să poată să fie evitate şi intervenţia să se facă mai rapid şi mai eficient”, a fost soluţia avansată public de premierul Victor Ponta după ce operaţiunea de căutare a victimelor accidentului de aviaţie din Apuseni a fost declarată oficial „un eşec”.

Înfiinţarea imediată a unui Comitet similar celui anunţat de Victor Ponta, care să controleze dintr-un singur punct de comandă, funcţionarea tuturor instituţiilor implicate într-o salvare este însă obligatorie în „situaţii de urgenţă”, în România, încă din 2004. La acel moment, Guvernul Adrian Năstase a înfiinţat, prin ordonanţa de urgenţă 21/2004, un Sistem Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în contextul atentatelor din Spania şi Rusia, dar şi a constatării că sistemul este ”parţial închegat”. Pentru ca acesta să devină realitate, o Hotărâre a Guvernului din septembrie 2004, HG 1489/2004, descrie în amănunt cum ar trebui să se înfiinţeze imediat o „celulă de criză” la Ministerul de Interne, sub conducerea ministrului şi în coordonarea prim-ministrului. Deşi ordonanţa şi legea sunt în vigoare, acest lucru nu s-a întâmplat după prăbuşirea avionului în Munţii Apuseni.

Dacă legea era respectată, Radu Stroe ar fi trebuit să conducă o celulă de criză din care să fi făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, condus de Ramona Mănescu, responsabil în acest caz, şi reprezentanţi ai instituţiilor subordonate, respectiv ROMATSA, condusă până azi de Aleodor Frâncu, reprezentanţi ai STS, condus de Marcel Opriş, toate structurile din MAI responsabile pe intervenţie - IGSU(Ion Burlui), Jandarmi, Pompieri, secretarul de stat pentru probleme de ordine publică, Florea Oprea şi secretarul de stat pentru relaţia cu prefecturile şi ISU, Cătălin Chiper.

Cum ar fi trebuit să funcţioneze celula de criză

Astfel, hotărârea menţionată arată că în situaţii de urgenţă se înfiinţează „Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, ca organism interministerial de management, sub conducerea nemijlocită a ministrului administraţiei şi internelor şi în coordonarea primului-ministru, în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă”.

Actul normativ menţionează explicit şi cine trebui să preia comanda rapid: ministrul de Interne, acelaşi care prin ordin ministerial, desemnează membrii din rândul secretarilor de stat din mai multe ministere şi din cel al şefilor instituţiilor guvernamentale implicate. În plus, pot fi cooptaţi specialişti, drept consultanţi: „ (2) Comitetul Naţional se compune din: a) preşedinte: ministrul administraţiei şi internelor; b) vicepreşedinte: un secretar de stat din Ministerul Administraţiei şi Internelor;  c) membri: unul sau mai mulţi secretari de stat de la fiecare minister sau un adjunct al conducătorului fiecărei instituţii publice centrale prevăzute în anexa nr. 1, în funcţie de tipurile de risc gestionate, de funcţiile de sprijin repartizate şi de complexitatea acestora, şi inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă; d) consultanţi: câte 1 - 2 experţi şi/sau specialişti din fiecare minister şi instituţie publică centrală prevăzute în anexa nr. 1. (3) Componenţa nominală a Comitetului Naţional se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, pe baza propunerilor făcute de miniştrii şi conducătorii instituţiilor publice centrale”.

În locul acestui Comitet, raportul oficial prezentat în Guvern, menţionează la comandă doar ISU Alba. „(Ora, n.red.) 16.29 – MApN a luat legătura cu ROMATSA şi a transmis disponibilitatea ministerului de a participa cu forţe la acţiunile de căutare/salvare.  Şeful de tură ROMATSA  a informat că acestea sunt coordonate de ISU Alba”, se arată în documentul oficial.

Planurile de viitor ale lui Ponta

În singura intervenţie pe care a avut-o legat de accident, miercuri la prânz, premierul a vorbit despre faptul că „există acte normative referitoare la accidentele de aviaţie civilă”, care descriau procedura de urmat, nominalizând însă doar Regulamentul ROMATSA: „Există HG 741/2008, care stabileşte foarte clar cine, cum se organizează. Din păcate, această hotărâre de guvern şi celelalte proceduri nu au funcţionat suficient de rapid şi suficient de bine”, a spus el. 

Pentru viitor, Ponta susţine însă că va schimba normele. „voi înfiinţa, în cel mai scurt timp, la nivelul guvernului, comitetul interministerial de intervenţie în situaţii de urgenţă, coordonat la nivel de vicepremier, în care alături de vicepremierul pe probleme de ordine publică şi siguranţă naţională să fie direct implicaţi, în toate situaţiile de acelaşi gen, secretarul de stat Raed Arafat şi şeful ISU, alături de reprezentanţi ai tuturor celorlalte instituţii, fie guvernamentale, fie neguvernamentale, pentru ca în viitor asemenea situaţii să poată să fie evitate şi intervenţia să se facă mai rapid şi mai eficient”.

Practic, singura diferenţă faţă de normele actuale ar fi schimbarea conducerii de la Ministerul de Interne şi din coordonarea sa, la vicepremierul pentru ordine publică, Gabriel Oprea.

Blaga: Celula de criză era obligatorie la MAI

Fostul ministru de interne Vasile Blaga a declarat pentru gândul că în cazul tragediei aviatice din Apuseni ”era obligatorie” înfiinţarea unei celule de criză la mivelul MAI care să fie condusă de ministrul Radu Stroe. El a precizat că după adoptarea ordonanţei privind situaţiile de urgenţă în 2004 s-au emis mai multe hotărâri de guvern în 2004 şi în 2006 în care s-a formalizat coordonarea la nivelul Internelor a operaţiunilor în caz de urgenţă, sediul celulei de criză fiind stabilit la MAI, precum şi responsabilităţile instituţiilor implicate.

”Dacă vă aduceţi aminte, în 2010, a căzut în Bucegi un elicopter militar israelian care făcea pregătiri şi au murit şase militari israelieni şi unul român. Ministerul responsabil atunci era cel al Apărării, însă celula de criză s-a înfiinţat la MAI şi a fost sub coducerea mea deoarece MAI coordonează intervenţia. În cazul tragediei din urmă cu două zile ministerul responsabil este cel al Transporturilor, însă celula de criză trebuie înfiinţată la MAI care coordonează intervenţia. La mAI sunt toate structurile: IGSU, Jandarmi, Pompieri, dar şi tehnica necesară. În astfel de situaţii trebuie să existe o voce unică, fiind extrem de importantă comunicarea”, a spus Blaga.

În opinia sa, din celula de criză ar fi trebuit să facă parte, pe lângă Radu Stroe,  secretarul de stat pe probleme de ordine publică şi structurile MAI- IGSU, pompierii şi jandarmii., Ministerul Transporturilor, ROMATSA.

La rândul său, fostul ministru de Interne Ioan Rus a fost rezervat în comentarii, mulţumindu-se să declarre pentru gândul că ”se ştie legea, există o procedură”

Citește și: