Vasile Măgrădean
3973 vizualizări 24 feb 2019

UDMR a transmis un mesaj societăţii româneşti, făcând apel să accepte folosirea de către comunitatea maghiară, în deplină libertate, fără sancţiuni, simbolurile proprii care o caracterizează şi fac parte din identitatea sa etnică, transmite corespondentul Mediafax.

”În ultima perioadă au fost iniţiative şi hotărâri inexplicabile din partea autorităţilor şi a unor judecători prin care au fost sancţionaţi primari şi oameni care au folosit aceste simboluri cu toate că legea permite acest lucru. Eu cred că într-o Europă modernă, unde interculturalitatea este o realitate, folosirea simbolurilor comunitare şi naţionale nu trebuie să fie interzisă. Am considerat să spunem pentru toată societatea care sunt simbolurile pe care vrem să le folosim în deplină libertate, fără sancţionarea celor care pun drapelul secuiesc, care folosesc tricolorul maghiar roşu, alb, verde. E un gest absolut firesc. Toate comunităţile locale care au o identitate locală, regională, au simboluri specifice, nu e o dramă, ar trebui să fie normalitatea, realitatea. Noi am vrut să transmitem către societatea românească acest mesaj şi rugămintea: Oameni buni, acceptaţi să folosim în deplină libertate, fără sancţiuni, aceste simboluri care ne caracterizează, ne definesc şi fac parte din identitatea noastră etnică!”, a spus Kelemen.

El a subliniat că, de când au început să fie amendaţi primarii din Secuime, din solidaritate, steagul secuiesc a început să fie arborat aproape la fiecare casă.

”Este clar ce vor şi cred oamenii despre aceste lucruri. Important este că nu vedem nicio problemă, legislaţia permite, acordurile semnate şi ratificate de România permit acest lucru, nemaivorbind de bunul simţ”, a adăugat liderul Uniunii.

”Trebuie să spunem că nu avem scopuri ascunse când vorbim de steaguri şi de drepturile noastre. Suntem cetăţeni loiali, plătim impozite şi avem drepturi conform Constituţiei şi acordurilor semnate, votate în Parlament.”

Preşedintele UDMR face apel la intrarea în normalitate.

”Anul trecut şi acum doi ani au fost modificări, nuanţe în legislaţia noastră, votate în Parlamentul României. Probabil urmează să mai facem amendamente la acele legi care, atunci când au fost votate, erau clare, intenţia legiutorului fiind clară. Aceste simboluri pot fi folosite de toate comunităţile etnice. Între timp, au apărut interpretări ale legii, dar dacă noi observăm că sunt probleme privind interpretarea legislaţiei, este obligaţia noastră să amendăm legislaţia. Nu trebuie să dai amenzi pentru oameni care ce fac? Fac rău cuiva? Omoară pe cineva, iau ceva de la cineva, de la români, de la maghiari? Nu. Să încercăm să intrăm în normalitate.”

Citeşte şi Nimic despre România!

Steagul roşu, alb, verde, adoptat ca simbol naţional propriu al comunităţii maghiare din România

Congresul UDMR a adoptat, sâmbătă, cu unanimitate de voturi că steagul roşu, alb şi verde este simbol naţional propriu al comunităţii maghiare din România, alături de steagul Ţinutului Secuiesc, de imnul Ungariei şi de imnul Ţinutului Secuiesc. Liderul Grupului UDMR din Senat, Cseke Attila, a declarat că aceste simboluri naţionale pot fi folosite oriunde unde trăiesc membri ai naţiunii maghiare.

”Membrii naţiunii maghiare sunt cei care se consideră maghiari indiferent unde trăiesc pe acest glob, de la Tokyo până la Toronto, împreună cu cei din ţara mamă, cu maghiarii din Bazinul Carpatic şi cu comunitatea maghiară din România. Fiecare naţiune îşi are propriile simboluri, la fel au şi maghiarii. Aceste simboluri naţionale pot fi folosite liber, nu doar în ţara mamă, ci oriunde unde trăiesc membri ai acestei naţiuni. Astfel, simbolul maghiarilor este simbolul naţiunii maghiare - tricolorul roşu, alb, verde - pe care îl considerăm al nostru, simbol propriu. De asemenea, simbol naţional este considerat steagul secuiesc, dar şi imnul nostru naţional (Imnul Ungariei - n.a.) şi imnul secuiesc”, a precizat Cseke.

Reprezentanţii comunităţii maghiare din România aşteaptă ca România, UE şi comunitatea internaţională să sprijine posibilitatea utilizării libere a acestor simboluri.

Direcţii de acţiune: transilvanismul şi competitivitatea

Congresul UDMR a lansat documentul ”Viitorul în Transilvania”, în care se arată că scopul Uniunii rămâne crearea unei societăţi maghiare transilvănene cu drepturi depline, urmând să se acţioneze pe două direcţii.

”Scopul nostru rămâne în continuare crearea unei societăţi maghiare transilvănene cu drepturi depline şi acesta este cadrul în care trebuie să redefinim, să ne imaginăm Transilvania secolului XXI şi comunitatea maghiară din cadrul acesteia. Sunt două principii, două direcţii care ne vor defini politica şi activitatea în cele ce urmează. Prima este transilvanismul, a doua este competitivitatea. În deceniile următoare, Transilvania va fi din ce în ce mai liberă de reţeaua aspiraţiilor centraliste, găsindu-şi propria voce şi dezvoltându-se puternic în termeni economici şi culturali”, se arată în document.

Reprezentanţii UDMR consideră că şi românii din Transilvania sunt interesaţi de aspectele menţionate, astfel încât este nevoie de un ”transilvanism pragmatic”.

”În scopul succesului Transilvaniei şi al comunităţii maghiare, trebuie să ne concentrăm asupra instrumentelor care aduc rezultate. Acest mod de a gândi trebuie să caracterizeze, pe lângă activitatea parlamentară şi locală, toţi posibilii aliaţi - politicieni români din Transilvania, organizaţiile profesionale maghiare şi române, intelectuali, instituţiile culturale şi mediatice - care împărtăşesc viziunea asupra dezvoltarea regiunii. Scopul nostru fundamental este ca dezvoltarea comunităţii maghiare din Transilvania, din punct de vedere economic şi social, să se concentreze asupra sectoarelor cheie ale secolului XXI, devenind partenerul egal al societăţii româneşti din regiune.”

UDMR urmăreşte creşterea competitivităţii maghiarilor din regiune, atât în Transilvania, cât şi în România şi Europa, reprezentanţii Uniunii fiind conştienţi de faptul că situaţia socială şi puterea economică a maghiarilor din Transilvania este în mai multe aspecte inferioară celor ale naţiunii majoritare.

”Politica anti-Transilvania din ultimii 100 de ani - discriminarea instituţionalizată din punct de vedere politic care vizează comunitatea maghiară - a jucat un rol decisiv în creşterea dezavantajului nostru competitiv. Ne referim în special la inegalităţile regionale semnificative într-o structură spaţială, unde majoritatea maghiarilor trăiesc în regiunile periferice, mai puţin dezvoltate ale Transilvaniei. Această situaţie poate fi depăşită doar prin reducerea inechităţilor, prin consolidarea economică a regiunilor locuite de maghiari şi prin creşterea eficienţei reţelei de învăţământ, care asigură o educaţie de calitate. Obiectivul nostru este o societate maghiară în Transilvania cu membri puternici din punct de vedere intelectual - competitivi, inovativi, creativi şi de succes - care sunt totodată mândri de faptul că sunt maghiari, că sunt transilvăneni.”.

Pentru a ajunge la un acord cu privire la principiile de bază ale viitorului comun, UDMR va lansa o nouă campanie de consultare publică a populaţiei maghiare din Transilvania.

UDMR a refuzat să intre în coaliţia guvernamentală

În discursul din timpul congresului, Kelemen Hunor a explicat că UDMR a avut întotdeauna în vedere pragmatismul în relaţiile cu celelalte partide politice şi a căutat asocierile cu acele partide cu ajutorul cărora să ducă la succes interesele minorităţii maghiare.

”Acum pot să spun că, în asocierile pe care le-am făcut, am fost îndrăzneţi, pentru că am căutat posibilităţi şi nu scuze. Numărul posibilităţilor noastre a fost destul de limitat. Am căutat încotro o putem lua, cu cine putem să ducem la succes interesele minorităţii maghiare, fie fiind vorba de şcoli, instituţii de învăţământ, de dreptul de folosire a limbii materne. Nu ne-am legat de mâini şi de picioare la autorităţile locale. Am luat în considerare dorinţa majorităţii şi am respectat-o întotdeauna. Ne-am coalizat cu liberalii şi în altă parte am lucrat împreună cu social-democraţii. Asta în funcţie de posibilităţile care erau date în autoritatea locală respectivă. La nivel naţional, de doi ani avem o cooperare cu coaliţia guvernamentală. Şi în această chestiune am fost pragmatici, dar pot să vă spun că în politică ne putem asocia cu cine putem şi nu cu cine am dori sau cu cine am avea posibilitatea să fim mai aproape din punct de vedere ideologic”, a precizat Kelemen.

El a criticat relaţia cu PNL, spunând că degeaba UDMR se află în aceeaşi mare familie a PPE cu liberalii, deoarece nu au avut niciun rezultat împreună.

”În toate problemele de minoritate ne-au împiedicat, la fel ca şi USR, care a vorbit de înnoirea politicii româneşti. Nu vorbesc de vechii naţionalişti, pentru că de la ei nici nu ne-am aşteptat la altceva, ne-am obişnuit cu modul lor de gândire, cu mentalitatea, cu modul lor de a lucra. Tocmai de aceea, din partea PNL-USR, în relaţia noastră cu coaliţia nu putem să înţelegem nicio critică altfel decât ca un rezultat al luptei de politică internă. Bineînţeles că îi respectăm şi pe ei, pentru că din dorinţa alegătorilor, ei se află în Parlament şi cerem şi noi acelaşi respect din partea lor şi nu putem decât să sperăm că raportul în ceea ce priveşte minoritatea maghiară o să se schimbe.”

Kelemen Hunor a precizat că în ultimii doi ani, i s-a oferit UDMR şi posibilitatea de a face parte din coaliţia guvernamentală, dar nici în 2017, nici în 2018, conducerea Uniunii nu a considerat că sunt asigurate condiţiile necesare pentru acest lucru, astfel că oportunitatea a fost refuzată.

”Am spus un nu ferm acelei opoziţii care, după ce ne-a atacat în permanenţă minoritatea, ne-a spus să venim să votăm pentru îndepărtarea Guvernului. Niciodată nu am negat că ne-am putut imagina un guvern mai bun decât de cel care este sau cel care a fost, cel puţin din trei cauze. În coaliţie, majoritatea există şi fără noi, iar opoziţia nu ar fi putut obţine majoritatea nici cu noi. Opoziţia nu a putut şi nici nu a vrut să ne arate niciun fel de alternativă, pentru că nu avea nici şef de guvern, nici program de guvernare şi nici propuneri pentru miniştri”, a explicat Kelemen.

Legalizarea autonomiei - cheia soluţionării relaţiei cu românii

La prezentarea raportului de activitate în congres, Kelemen Hunor a declarat că cele două comunităţi, română şi maghiară, nu pot să îşi împartă trecutul, dar poate vor reuşi să construiască şi să planifice împreună viitorul.

”100 de ani în România, 1000 în Transilvania. Ne-am folosit de Centenarul românesc ca de o ocazie. Am spus cu ce am contribuit, noi, maghiarii, la dezvoltarea ţării, la construcţia ţării în ultimii 100 de ani şi am formulat foarte clar ce aşteptăm de la statul român. Relaţia majoritate - minoritate trebuie să fie soluţionată pe termen lung şi cheia acestei soluţionări este legalizarea autonomiei, care nu se îndreaptă împotriva nimănui. Este pentru acea comunitate care garantează perseverenţa, care contribuie de 100 de ani la dezvoltarea acestei ţări. Nu putem împărţi trecutul, dar poate vom reuşi să construim şi să planificăm împreună viitorul.”

Potrivit lui Kelemen, dezbaterile arată că mai sunt foarte multe de făcut pentru ca între cel două comunităţi să scadă neîncrederea şi prejudecăţile.

”Noi am pornit de la premisa că trebuie să fim cinstiţi şi oneşti, câteodată prea direcţi, dar niciodată să nu măturăm nimic sub preş. Această bătălie trebuie iniţiată de noi, de comunitatea maghiară, de UDMR, şi trebuie să şi ducem bătălia până la sfârşit. Minoritatea maghiară din Transilvania s-a consolidat, am reuşit să contracarăm atacurile la adresa comunităţii noastre, în special cele adoptate pe cale legislativă, care vizau retragerea unor drepturi deja dobândite. Nu am renunţat, nu renunţăm, nu ne dăm de o parte şi nu o vom face nici de acum încolo, atunci când este vorba de UMF Târgu-Mureş sau când este vorba de utilizarea simbolurile noastre naţionale.”

Kelemen a afirmat că, după 100 de ani de trai minoritar, după 30 de ani de dezvoltare comunitară şi după 8 ani de preşedinte al UDMR, este convins că procesul de dezvoltare a comunităţii nu poate fi declarat niciodată finalizat.

”Trebuie să fim îndrăzneţi, să formulăm obiectivele noastre, trebuie să fim realişti, să nu ne autoamăgim cu răspunsuri proaste”, a conchis Kelemen Hunor, care a fost reales preşedinte al UDMR la Congresul de la Cluj pentru încă 4 ani, cu 728 de voturi pentru, 26 contra şi 3 voturi anulate, fiind singurul candidat pentru această funcţie. El a confirmat că UDMR va avea candidat propriu la alegerile prezidenţiale din această toamnă, dar a refuzat să se pronunţe pe cine ar putea sprijini pentru turul doi.

Marko Bela: Avem dreptul la o Europă a regiunilor

Fostul preşedinte al UDMR Marko Bela a criticat faptul că în România legile nu se respectă, adăugând că maghiarii au dreptul să critice şi să ceară ca fiecare instituţie a statului să îşi facă datoria.

”Avem nevoie de dreptul la democraţie. Degeaba există în zilele noastre legi care garantează folosirea limbii materne, dacă aceste legi nu se respectă, aşa cum nu se respectă nici alte legi, Constituţia şi legile. Dacă într-o ţară pot fi folosite şi interpretate de fiecare aşa cum vrea, nu există democraţie. Pentru că în 1989. noi cu toţii am luptat şi am câştigat acest drept al democraţiei. Românii şi şi noi maghiarii avem dreptul să obţinem acea parte a bugetului care ne revine, avem dreptul ca din asta să finanţăm şcolile şi facultăţile, înţelegând aici şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş. Avem dreptul să criticăm, avem dreptul ca legile să fie promulgate de Parlament, Guvernul să guverneze, iar preşedintele statului să asigure echilibrul între diferitele instituţii ale statului, dar să nu vrea să guverneze şi să lase Parlamentul să lucreze”, a atras atenţia Marko.

”Există drepturi în Europa, dar vrem să fie aplicat principiul subsidiarităţii, care include şi autonomia. Avem dreptul de a avea o Europă a regiunilor, avem dreptul de a spune un nu ferm la ură, la populism şi la naţionalism, drept la pământul natal, la democraţie, la a avea o Europă cum vrem. Nu sunt drepturi ale UDMR, ci ale maghiarilor din Transilvania.”

foto: UDMR/Facebook

Citește și: