Cristian ANDREI
32312 vizualizări 27 apr 2015

Mesajul preşedintelui Iohannis de vineri a trecut neobservat, dar şeful statului a ridicat o mare problemă pentru administraţiile locale: acuzaţiile de incompatibilitate venite din partea Agenţiei Naţionale de Integritate. Mai mulţi şefi de CJ, primari şi consilieri locali sau judeţeni şi-au pierdut mandatul după ce instanţele i-au declarat definitiv incompatibili. Preşedintele Klaus Iohannis a câştigat de două ori procesul cu ANI, care l-a acuzat de incompatibilitate, în perioada când acesta era primar al Sibiului.

În mesajul de vineri al preşedintelui adresat unei structuri asociative a aleşilor locali, Klaus Iohannis le transmite acestora că este preocupat în primul rând de dezbaterea asupra regionalizării şi descentralizării. După aceea, trece la tema absorbţiei fondurilor europene şi colaborarea cu organismele financiare ale Uniunii Europene.



Preşedintele continuă teme precum investiţiile şi combaterea corupţiei în administraţiile locale.



”Ca fost primar cunosc responsabilităţile unui funcţionar, fie el înalt sau simplu executant, câte legi are de respectat, câte proceduri are de îndeplinit. Şi mai ştiu şi care este salariul unui funcţionar în România. Dar respectarea legii nu este opţională. Doar eradicând corupţia, cetăţenii vor ajunge să aibă încredere deplină în instituţiile pe care le reprezentăm”, susţine Iohannis.



La finalul mesajului, vorbeşte de problema incompatibilităţilor, subliniind că lipsa de claritate a legislaţiei afectează administraţia.

„Pe de altă parte, este necesar şi ca forul legislativ să asigure un cadru legal care să permită o funcţionare eficientă a administraţiei. Lipsa de claritate a legislaţiei, cum este, spre exemplu, cazul celei privind incompatibilităţile, afectează administraţia şi capacitatea sa de a lucra în serviciul comunităţii”, se arată în mesajul prezidenţial înainte de încheierea acestuia.

Care este legea care a generat fenomenul incompatibilităţilor

Mai multe articole dintr-o lege din 2003 reprezintă ţinta tuturor celor acuzaţi de incompatibilitate. În legea 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, la articolul 87 se prevede situaţiile de incompatibilitate ale primarilor (prevederea este asimilată şi pentru preşedinţii de Consilii Judeţene).

Cele mai multe cazuri de incompatibilitate au venit din cauza articolului 87, lit f, din legea 161/2003 care prevede următoarea situaţie de incompatibilitate: „funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes national”.

Cine a fost acuzat de incompatibilitate: se anunţă o listă cu 1.200 de nume

Liderii mai multor structuri asociative ale aleşilor locali au declarat pentru gândul că în situaţia de incompatibilitate se află aproximativ 1.200 de aleşi din administraţia locală. Numărul nu a fost confirmat de ANI, care a anunţat cu puţin peste o sută de cazuri de incompatibilitate sau conflict de interese. Printre numele sonore din teritoriu acuzate de ANI se află Mircea Moloţ, Gheorghe Bunea Stancu, Nicuşor Constantinescu, Radu Mazăre, Constantin Boşcodeală, Aristotel Căncescu şi Klaus Iohannis. Primii doi şi-au pierdut mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, respectiv Brăila după ce au pierdut procesul cu Agenţia Naţională de Integritate. Singurul care a câştigat procesul intentat soluţiei dată de ANI este actualul preşedinte, Klaus Iohannis.

În 2013, pe când era primar al Sibiului, Iohannis afirma că modificarea legii 161/2003 este ”obligatorie”.

ANI anunţa pe 24 aprilie 2013 că primarul Sibiului se află în situaţie de incompatibilitate, deoarece a fost şi reprezentant al municipiului în AGA SC Apă Canal SA Sibiu şi în SC Pieţe SA.

În luna septembrie a lui 2013, Curtea de Apel i-a dat câştig de cauză lui Iohannis, actualul preşedinte câştigând procesul cu ANI şi la Înalta Curte.

Klaus Iohannis a fost un susţinător permanent al modificării legii 161/2013, afirmând în dese că este nevoie de anumite schimbări la ANI. Printre cei care au câştigat procese cu ANI se numără directorul SRI, Eduard Hellvig şi Dan Mihalache – şeful Cancelariei Prezidenţiale.

În prezent, fostul şef al ANI, Horia Georgescu, se află în arest preventiv, fiind acuzat în dosarul privind retrocedările.



După ce Iohannis a câştigat procesul cu ANI, preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a declarat pentru gândul că avocaţii săi s-au consultat cu cei ai lui Klaus Iohannis şi toţi cei care se află în situaţii de incompatibilitate similare trebuie să câştige procesele cu Agenţia.

”Decizia în cazul Iohannis e precedentul care poate fi folosit de toţi cei incompatibili. Este 100% o victorie a democraţiei şi a aleşilor locali, trebuie să se folosească motivaţia Curţii de Apel Alba Iulia, care l-a declarat pe fostul primar Iohannis compatibil, este normal să nu judeci într-un fel cu Iohannis şi în alt fel cu un primar sau un preşedinte de CJ”, a fost poziţia lui Nicuşor Constantinescu.

Tentative de schimbare a legii

În timpul guvernării USL - 2013, Asociaţia Comunelor din România a încercat, cu ajutorul lui Liviu Dragnea, să obţină un aviz favorabil de la Ministerul Justiţiei prin care aleşii locali care fac parte din adunările generale ale acţionarilor în cadrul societăţilor comerciale aflate în subordinea lor să nu mai fie declaraţi incompatibili.

Ministerul Justiţiei a avizat negativ proiectul aleşilor locali.

"Nu pot spune că jumătate din primarii României o să fie declaraţi incompatibilei, pentru că ce facem? Facem alegeri în toată ţara? Nu cred că e o idee bună. Nu vreau să mă antepronunţ, vreau să văd decizia justiţiei. E o practică totuşi unitară şi, discutând şi cu Comisia Europeană şi cu ANI, vreau să luăm decizia legislativă corectă", afirma premierul în vara lui 2013.



Vicepremierul de la acea dată, Liviu Dragnea a declarat în mai multe rânduri că va încerca modificarea legii 161/2003, dar acest lucru nu s-a realizat până în prezent.

PSD, la un pas să modifice legea. Au fost blocaţi de preşedintele Băsescu

Dacă nu au reuşit pe linie guvernamentală, s-a încercat modificarea legii în Parlament, prin diferite metode în forul legislativ.

Cel mai aproape de modificarea legii au fost parlamentarii prin proiectul de lege depus de liderul deputaţilor PSD din Camera Deputaţilor, Marian Neacşu.

Aceştia au modificat în ultima clipă legea serviciilor comunitare de utilităţi publice 51/2006, în legea votată în Parlament dându-li-se dreptul primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene să facă parte din adunările generale ale companiilor de utilităţi de la nivel local.

Votată în Parlament, legea nu a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu, ci trimisă la reexaminare, motivul fiind tocmai că prin aceasta erau slăbite atribuţiile ANI.

Pe 14 iulie 2014, preşedintele Băsescu retrimite legea în Parlament.



În prima zi a lunii octombrie a lui 2014, cererea de reexaminare trece de Senat, neţinându-se cont de poziţia preşedintelui Băsescu.

Din toamna anului trecut, legea este trimisă la Camera Deputaţilor, dar nu a fost adoptată. Dacă este votată, preşedintele Iohannis nu va avea drepul să o retrimită la reexaminare.

Totodată, în Parlament mai există un proiect de lege care se referă la incompatibilitate. Potrivit modificării propuse de mai mulţi parlamentari PSD dacă o persoană găsită incompatibilă a ocupat funcţia de primar, viceprimar, consilier, preşedinte al CJ, vicepreşedinte al CJ, consilier judeţean, deputat, senator sau parlamentar european nu mai poate ocupa niciuna din aceste funcţii pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului. Ei pot ocupa însă alte funcţii decât cele anterioare, fapt interzis în prezent de lege.

video: înregistrarea cu preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, este din 24 aprilie 2013

Citește și: