Andi Manciu - Mediafax
12738 vizualizări 1 iul 2013

Consiliul Legislativ desfiinţează proiectul de revizuire a Constituţiei adoptat de comisia condusă de Crin Antonescu, apreciind că acesta conţine reglementări care fac obiectul legilor subsecvente, nu al Constituţiei, că exclude nejustificat şeful statului din puterea executivă sau că depăşeşte limitele prevăzute de legea fundamentală la articolul 152, fiind limitate o serie de prevederi legate de libertăţile cetăţeneşti.

Aspecte care nu ar trebui să se regăsească la nivel constituţional"

Consiliul Legislativ (CL) "constată încercarea de reglementare prin prezentul proiect a unor aspecte care nu ar trebui să se regăsească la nivel constituţional".

Astfel, CL, în avizul obţinut de Mediafax, exemplifică prin articolul 6, alineatul 2 indice 1 al proiectului de revizuire, unde se precizează că "deciziile autorităţilor publice centrale şi locale cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea indentităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase se vor lua după consultarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale".

Consiliul Legislativ menţionează că acest articol s-a regăsit în mod similar într-un proiect de revizuire a Constituţiei din 2011 asupra căruia s-a pronunţat Curtea Constituţională. La acel moment, CC a precizat că "reglementarea modalităţilor în care statul garantează dreptul la identitate al minorităţilor naţionale nu este de domeniul Constituţiei, ci al legii, ridicarea la rang de principiu constituţional a uneia dintre aceste garanţii negăsindu-şi justificarea".

"Ca atare, Constituţia reglementează principiile şi liniile directoare care sunt formulate într-un limbaj concis, sobru, accesibil şi previzibil, fără detalierea unor aspecte care să încarce inutil normele constituţionale, aspecte care sunt sau vor fi prezentate în detaliu în legislaţia subsecventă", explică CL.

"În acest sens, prezentul proiect de revizuire propune spre reglementare unele situaţii care nu ar trebui să se regăsească într-o Constituţie, ci în acte subsecvente, de natura legii", se mai precizează în avizul Consiliului Legislativ.

Acest caz este exemplificat prin articolul 28, alineatele 3 şi 4 din proiectul de revizuire, care institutie mecanismul privind interceptarea convorbirilor, dar şi articolul 103 care priveşte mecanismul de desemnare a premierului, care ar conţine prevederi de domeniul legii electorale.

"De asemenea, semnalăm că în proiect nu este utilizată o terminologie unitară, în acord cu prevederile Legii nr 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative", menţionează avizul Consiliului Legislativ.

Şeful statului, scos nejustificat din puterea executivă

Consiliul Legislativ apreciază, în avizul asupra proiectului de revizuire a Constituţiei, că şeful statului este parte a puterii executive, alături de premier, şi nu poate pierde acest statut, solicitând parlamentarilor să renunţe la teza privind definirea puterilor în stat.

"Semnalăm că în enumerarea autorităţilor care reprezintă puterea executivă nu se regăseşte şi şeful statului. Precizăm că limitarea prerogativelor constituţionale pentru şeful statului nu determină excluderea acestei instituţii din sfera puterii executive, astfel că textul trebuie revăzut sub acest aspect", se arată în avizul Consiliului Legislativ (CL).

De asemenea, CL argumentează că sistemul constituţional românesc a consacrat un executiv bicefal compus din preşedintele României şi premier, fapt pentru care şeful statului face parte din puterea executivă având atât atribuţii administrative, cât şi politice.

"Într-o formulare generică, în doctrina românească s-a apreciat că toate atribuţiile preşedintelui României care nu privesc sarcinile de reprezentare a statului şi, respectiv, de «mediere între puterile statului, între stat şi societate» sunt atribuţii din sfera executivului. Faţă de cele de mai sus, teza finală, care detaliază principiul separaţiei puterilor în stat, ar trebui eliminată", apreciază avizul CL, care îl citează pe Antonie Iorgovan.

Astfel, CL solicită renunţarea la textul din proiectul de revizuire care menţionează că "puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti".

Limitarea drepturilor cetăţeneşti

Consiliul Legislativ precizează totodată că textul depăşeşte limitele prevăzute de legea fundamentală la articolul 152, fiind limitate o serie de prevederi legate de libertăţile cetăţeneşti.

Consiliul Legislativ precizează că în actuala lege fundamentală la articolul 152 se menţionează că "nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora".

"Prin urmare, în lumina prevederilor sus-menţionate, este de reanalizat prevederea propusă la articolul 37, alin 3, conform căreia pot participa la alegerile pentru Cameră, Senat şi Preşedinţie numai candidaţii care au domiciliu în România cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor; dispoziţia de la art 64, alin (4, indice 1), respectiv instituirea obligaţiei tuturor persoanelor de drept public, persoanelor juridice private şi persoanelor fizice de a se prezenta în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia; formularea prevăzută la art 90, alin 1, din care, fără coroborarea cu art 150 (nemodificat), s-ar putea înţelege că revizuirea Constituţiei nu mai poate fi iniţiată de către cetăţeni cu drept de vot", precizează avizul Consiliului Legislativ.

Critici referitoare la regimul presei şi informării publice

De asemenea, Consiliul Legislativ face o serie de observaţii asupra propunerilor care vizează regimul presei şi al informării publice în cazul adoptării actelor normative, solicitând clarificări ale textului.

Consiliul Legislativ (CL) sugerează "să se reanalizeze dacă ar fi mai indicat ca răspunderea să aparţină proprietarului mijlocului de comunicare în masă şi nu «mijlocului de comunicare în masă», în condiţiile în care proiectul de revizuire institutie răspunderea civilă pentru informaţia sau creaţia adusă la cunoştinţă publică pentru autor, cel care exercită răspunderea editorială sau «mijlocului de comunicare în masă»".

În plus, CL propune reformularea prevederii care include agenţiile de presă sub control parlamentar, deocare ar putea fi interpretate.

"Semnalăm că din redactarea propusă rezultă că sunt supuse controlului parlamentar toate agenţiile de presă, nu doar cele publice. Este necesară, de aceea, reanalizarea textului şi reformularea corespunzătoare a acestuia", se arată în avizul citat.

Prevederea propusă prin proiectul de revizuire a Constituţiei pentru articolul 31, alineatul 5 menţionează: "Serviciile publice de radio, de televiziune şi agenţiile de presă sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului de antenă. Organizarea acestor servicii şi agenţii de presă, precum şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică".

De asemenea, în ceea ce priveşte informarea publică, avizul CL precizează că, prin lege, nu pot fi stabilite situaţiile cu caracter de urgenţă în cazul ordonanţelor guvernului.

Consiliul Legislativ face referire la articolul propus în proiectul de revizuire care menţionează că "proiectele de acte normative ce urmează să fie adoptate de autorităţile publice şi instituţiile publice, cu excepţia celor care au caracter de urgenţă potrivit legii, sunt supuse, cu cel puţin 30 de zile înainte de adoptare, dezbaterii publice".

Astfel, CL susţine că sintagma "cu excepţia celor care au caracter de urgenţă, potrivit legii" nu este corectă, întrucât prin lege nu se pot stabili situaţiile cu caracter de urgenţă, iar expresia "potrivit legii" ar trebui eliminată.

 

Citește și: